Despre Dumnezeu
Cunoasterea lui Dumnezeu si a lucrurilor Lui se întemeiază pe bunăvointa Sa de a ni se descoperi El însusi ca fiintă spirituală personală, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe posibilitatea omului, ca fiintă ratională, de a intra în dialog, de a vorbi cu Dumnezeu (prin rugăciune), el fiind făcut după chipul lui Dumnezeu (Facere 1,27).
Dumnezeu însă nu ne-a lăsat în completă nestiintă, deoarece cunostinta existentei lui Dumnezeu este însământată de El in chip firesc în toti oamenii prin constiintă, care este glasul lui Dumnezeu din om.
Dumnezeu S-a făcut apoi cunoscut, atât cât ne este cu putintă să-L întelegem, mai întâi prin Lege si prin profeti, iar în urmă prin Fiul Său Cel Unul Născut, Domnul si Dumnezeul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Noi cunoastem si mărturisim că Dumnezeu este fără de început, fărâ de sfârsit,
vesnic, pururea dăinuitor, nezidit, neschimbat, neprefăcut, simplu, necompus,
necorporal, nevăzut, impalpabil, necircumscris, incomprehensibil, indefint,
insesizabil, bun, drept, creatorul tuturor făpturilor, atotputemic, atotstâpânitor,
atoatevăzâtor; atoatepurtător de grijă, stăpânitor si judecâtor. Cunoastem si
mărturisim că este un singur Dumnezeu, adică o singură fiintă; că este cunoscut
si în trei persoane, ipostase, adică Tatăl, Fiul si Duhul Sfânt; că Tatăl, Fiul
si Duhul Sfânt sunt unul în toate, afară de nenastere nastere si purcedere;'că
Fiul, Unul Născut si Cuvântul lui Dumnezeu si Dumnezeu, din pricina îndurării
Sale pentru mântuirea noastră, a fost zamislit, fără de sământă, prin bunăvointa
Tatălui si prin conlucrarea Prea Sfântului Duh, si S-a născut prin Sfântul Duh,
fără stricăciune, din Sfânta Fecioară si Născătoarea de Dumnezeu Maria si S-a
făcut Om desăvârsit; că acelasi este, în acelasi timp si Dumnezeu desăvârsit
si Om desăvârsit, din două firi, din Dumnezeire si omenire, si în două firi
care au facultatea de a întelege, de a voi, de a lucra si de a actiona liber,
si, ca să spunem într-un cuvânt, fiind desăvârsite, potrivit definitiei si ratiunii
fiecăreia din firi, adică a Dunmezeirii si a omenirii, dar într-o singură ipostasă
compusă; că a flămânzit, a însetat, a obosit, a fost răstignit, a primit încercarea
mortii si a îngropării de trei zile, a înviat, S-a înăltat la ceruri, de unde
a venit si la noi, si iarâsi va veni în vremea de apoi să judece viii si mortii.
Că Duhul Sfânt este o putere substantială care există într-o ipostasă proprie
ei însăsi, care purcede din Tatăl si se odihneste în Fiul si îl face cunoscut.
Nu poate să se despartă de Dumnezeu, în care există, si de Cuvântul, pe care
îl însoteste si nici nu se pierde în neexistentă, ci există în chip substantial
după asemănarea Cuvantului. Duhul Sfânt este viu, liber, de sine miscător, activ,
voieste totdeauna binele, si în orice intentie a lui puterea coincide cu vointa,
este fără de început si fără de sfârsit. Niciodată Cuvântul nu a lipsit Tatălui,
nici Duhul Cuvântului.
Deci, toate câte le are Fiul si Duhul le are de la Tatăl, si însăsi existenta.
Dacă nu este Tatăl nu este nici Fiul si nici Duhul. Si dacă Tatăl nu are ceva,
nu are nici Fiul, nici Duhul. Si din cauza Tatălui si Fiul si Duhul au toate
câte au, adică din pricină că Tatăl le are pe acestea, afară de nenastere, de
nastere si purcedere. Căci cele trei sfinte ipostase se deosebesc unele de altele
numai în aceste insusiri ipostatice. Ele nu se deosebesc prin fiintă, ci se
deosebesc fără despărtire prin caracteristica propriei ipostase. Fiul si Duhul
Sfânt sunt din Tatăl, după cum raza si lumina sunt din soare. Soarele este izvorul
razei si al luminii. Prin rază ni se dă lumina si ea este aceea care ne luminează
si cu care ne împărtăsim.
Pentru că Bunul si Prea Bunul Dumnezeu nu S-a multumit cu contemplarea Lui proprie,
ci prin multimea bunătătii Sale a binevoit să facă ceva care să primească binefacerile
Sale si să se împărtăsească din bunătatea Lui, aduce de la neexistentă la existentă
si crează universul, atât pe cele nevăzute, cât si pe cele văzute, si pe om,
care este alcătuit din elemente văzute si nevăzute. În timp ce gândeste crează;
iar gândul se face lucru, realizându-se prin Cuvânt si desăvârsindu-se prin
Duh.
Despre YOGA - de parintele Arsenie Papacioc
CRESTINISM SI YOGA ?
Cuvant inainte
[ crestinism si yoga ]
Capitolul I
- Despre Dumnezeu [ crestinism si yoga ]
- Despre ingeri [ crestinism si yoga ]
- Despre diavol si demoni [ crestinism si yoga ]
- Despre Zidirea vazuta [ crestinism si yoga ]
- Despre inviere [ crestinism si yoga ]
- Despre Judecata [ crestinism si yoga ]
- Impotriva Reincarnarii [ crestinism si yoga ]
Capitolul II
Capitolul III
- Marturii - partea I [ crestinism si yoga ]
- Marturii - partea II [ crestinism si yoga ]
- Marturii - partea III [ crestinism si yoga ]
- Marturii - partea IV [ crestinism si yoga ]
Capitolul IV
Extrase din ''CRESTINISM SI YOGA ?'' de Parintele Ioan Filaret
Despre "Yoga crestina"
JURNALUL CONVERTIRII - De la zeita mortii la Imparatul Vietii [ de la YOGA la ortodoxie ]
Ieromonah SERAFIM ROSE
ORTODOXIA SI RELIGIA VIITORULUI
Cuvant
inainte
Prefata editorului la
editia a patra
Prefata autorului
Introducere
1. "Dialogul cu religiile necrestine"
2. Ecumenismul "crestin" si cel necrestin
3. "Noua era a Duhului
Sfant"
4. Cartea de fata
I Religiile "Monoteiste". Avem acelasi Dumnezeu ca si necrestinii?
II
Puterea zeilor pagani: Asaltul hinduismului asupra crestinismului
1. Atractia Hinduismului
2. Razboiul dogmelor
3. Locuri si practici hinduiste
4. "Evanghelizarea" Vestului
5. Scopul Hinduismului - "Religia Universala"
III. "Minunea" unui fachir si rugaciunea lui Iisus
IV.
Meditatia orientala invadeaza crestinismul
1.
"Yoga crestina"
2. "Zen-ul crestin"
3. Meditatia transcendentala
V.
"Noua constiinta religioasa". Cultele orientale din America anilor '70
1. Hare Krishna la San Francisco
2. Guru
Maharaj-ji pe Astrodomul din Houston
3. Tantra Yoga in muntii din New Mexico
4. Meditatie Zen in nordul Californiei
5. "Noua Spiritualitate"
fata in fata cu Crestinismul
VI.
"Semne din Cer" - Perspectiva Crestin-Ortodoxa asupra OZN-urilor
1. Atmosfera science-fiction
2. Aparitii
ale OZN-urilor si investigarea lor stiintifica
3. Cele sase tipuri de intalniri
extraterestre
4. Explicarea fenomenelor OZN
5. Semnificatia fenomenelor
OZN
VII. "Renasterea harismatica"
- un semn al vremilor
1. Miscarea
penticostala in secolul XX
2. Spiritul "ecumenist" al "Renasterii
Harismatice"
3. "Vorbirea in limbi"
4. Mediumismul "crestin"
5. Înselaciunea diavoleasca
A. Atitudinea fata de experientele "spirituale"
B. Reactii fizice care insotesc experienta harismatica
C. "Darurile Spirituale"
care insotesc experienta "harismatica"
D. Noua "revarsare"
a Duhului Sfant
VIII. Concluzie
- Spiritul Vremilor de pe urma
1.
"Renasterea harismatica" ca semn al timpurilor
A. O "Cincizecime"
fara Hristos
B. Noul Crestinism
C. "Isus vine curand"
D.
Trebuie Ortodoxia sa se alature apostaziei?
E. "Copii, este ceasul de
pe urma"
2. Religia Viitorului
Ce poate face rugaciunea ortodoxa :O asceza autentica ( de Parintele Cleopa )