[ dreapta credintă ] [ drumul sufletului dupa moarte ] [ yoga ] [ magie. vrăjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiintă si religie ] [ păcate ] [ canoane ] [ căsătorie familie ] [ rugăciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltică MP3 ] [ calendar ortodox ] [ cărti ] [ duhovnici ] [ noutăti ] [ index ]
 



„METODA“ ÎNVĂTĂTURII BĂTRÂNULUI -DUHUL SFÂNT

La începutul relatiei noastre duhovnicesti, părintele Paisie îmi vorbea foarte putin. Cuvintele sale nu aflau în sufletul meu loc prielnic pentru a rodi.

De aceea, la început a căutat să creeze un astfel de loc în sufletul meu. Cum a făcut-o? Prin rugăciunea sa. Rugăciunea care izvora din inima sa neprihănită producea minuni.

Prin rugăciunea lui, asadar, dobândeam eu trăiri si experiente duhovnicesti. Oriunde m-as fi aflat - în Sfântul Munte, în Tesalonic sau în India - simteam rugăciunea lui răsfrângându-se asupra mea si acoperindu-mă cu o negrăită dulceată si bucurie. Câteodată mi se întâmpla chiar si în vis, iar prezenta rugăciunii sale era atât de intensă încât mă trezea.

Alteori semăna cu o adiere suavă, înmiresmată. Câteodată de scurtă durată, câteodată mai îndelungată. Era o infinită diversitate. întotdeauna însă partea ratională rămânea în planul secund. Mai întâi se petreceau „evenimentele duhovnicesti“. Sufletul învăta, cunostea în profunzime, iar apoi ratiunea, ca o bună slujitoare a lui, se străduia să ordoneze, să explice, să exprime în gânduri si cuvinte aceste taine pe care sufletul le trăia.

Dar ce înteleg când spun că rugăciunea bătrânului mă învăta? Ce înseamnă „rugăciunea lui“?

Era gândul lui care se îndrepta spre mine? Era sufletul său care venea si se atingea de al meu? Nu cumva exista încă ceva, o altă prezentă, o altă persoană, o altă putere? Ce se întâmpla, exact, în aceste clipe minunate?

Cine poate cu adevărat să răspundă la aceste întrebări în toată adâncimea si lărgimea lor? Doar cineva care s-ar afla la măsurile duhovnicesti ale bătrânului. Eu voi vorbi numai până acolo unde am trăit, până acolo unde evenimentele mi-au îngăduit să înteleg.

Calitătile sufletului părintelui Paisie depăseau firea umană în sensul ei obisnuit. Sufletul său era unit în chip desăvârsit cu Duhul Sfânt, cu Hristos, cu Dumnezeu.

Isi curătise deplin sufletul de mizeria spirituală, de întunericul duhovnicesc, de mocirla patimilor (adică mândria, egoismul, iubirea de stăpânire, iubirea de argint, iubirea de plăcere, slava desartă, lenevia, lăcomia pântecelui s.a.m.d.). Prin efortul acesta, legat nemijlocit de participarea permanentă la Tainele Bisericii Ortodoxe, si mai ales la Sfânta împărtăsanie, părintele Paisie îl purta înlăuntrul său pe Hristos, pe Duhul Sfânt, pe Dumnezeu. Era purtător-de-Dumnezeu: unde se afla părintele Paisie, acolo Se manifesta Duhul Sfânt, Dumnezeu.

Astfel, făgăduinta pe care Iisus Hristos le-a făcut-o tuturor ucenicilor Săi din toate veacurile (Cel ce mănâncă trupul Meu si bea sângele Meu rămâne întru Mine si Eu întru el - Ioan 6, 56) era o realitate zilnică pentru el.

Această potentă, pe care o au toti crestinii ortodocsi, părintele Paisie o adusese la stadiul ultim, acela de act. Cu alte cuvinte, o transformase, la capătul unor mari osteneli, din posibilitate în realitate.

Ceea ce părintele Paisie năzuia în sufletul său, Duhul Sfânt împlinea. Ceea ce sufletul său atingea, primea atingerea Duhului Sfânt.

Cunostinta bătrânului era cunostinta Duhului Sfânt, aflat din belsug în sufletul său. Când stăteai alături de el, simteai strălucirea Duhului Sfânt revărsându-se peste tine, transfigurându-te. Atunci când mă aflam departe de el, vointa bătrânului, exprimată în rugăciunea sa, devenea un canal prin care se transmiteau în sufletul meu energii dumnezeiesti. Puterea bătrânului era Hristos, Care locuia înlăuntrul său.

Bătrânul lucra cu Dumnezeu, si Dumnezeu locuia înlăuntrul său.

De aceea cred că însusi harul lui Hristos, Duhul Adevărului, Duhul Sfânt m-a învătat, prin rugăciunile părintelui Paisie.

De altminteri, aceasta propovăduieste si Evanghelia.

Era profetit de către prorocii Vechiului Testament, cu secole înainte de a Se arăta Domnul Iisus Hristos, că Dumnezeu va trimite Duhul Său oamenilor în vremea întrupării lui Hristos. Domnul le-a amintit aceste profetii iudeilor, zicând: Scris este în proroci: «Si vor fi toti învătati de Dumnezeu» (Ioan 6, 45).

Mai târziu, adresându-Se ucenicilor, Hristos le-a zis: încă multe am a vă spune, dar acum nu puteti să le purtati. Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul (Ioan 16, 12-13).

Si, înainte de jertfa Sa pe cruce din iubire pentru întreaga omenire, vorbindu-le ucenicilor Săi întristati, a spus: Si Eu voi ruga pe Tatăl Meu, si alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaste; voi îl cunoasteti, că rămâne la voi si în voi va fi! (Ioan 14, 16-17).

După ani de zile, înfătisându-le activitatea sa celorlalti crestini, Apostolul Petru povestea: Si când am început eu să vorbesc, Duhul Sfânt a căzut peste ei, ca si peste noi la început. Si mi-am adus aminte de cuvântul Domnului, când zicea: Ioan a botezat cu apă; voi însă vă veti boteza cu Duh Sfânt. Deci, dacă Dumnezeu a dat lor acelasi dar ca si nouă, acelora care au crezut în Domnul Iisus Hristos, cine eram eu ca să-L pot opri pe Dumnezeu? (Fapte 11, 15-17).

In cele din urmă, dacă Dumnezeu nu-Si pune mâna Sa, în chipul stiut de El, mai mult sau mai putin vădit, atunci îi este cu neputintă omului să descopere adevărul, să ajungă si să rămână credincios până la sfârsit lui Iisus Hristos, unicul mântuitor al omenirii. Noi trebuie să cerem tocmai ajutorul lui Dumnezeu.

Lucrurile pe care le învată într-o clipă harul dumnezeiesc, Duhul Sfânt, sunt adânci si necuprinse, astfel încât ele nu încap în cuvinte omenesti, si nici măcar în ratiunea omenească limitată care a creat aceste cuvinte.

Cea dintâi lectie importantă este că există Duhul Sfânt. Aceasta o trăiesti, este de domeniul evidentei. Exact asa precum stii că există lumina soarelui, pentru că o vezi, precum stii că focul încălzeste, pentru că o simti pe pielea ta.

Diferenta constă în faptul că evidenta Duhului Sfânt, atunci când îl trăiesti pe viu, este de mii de ori mai izbitoare.

Tot asa precum atunci când cineva, văzând obiectele lumii materiale cu ajutorul - sau mai degrabă din pricina - luminii soarelui, dobândeste în acelasi timp si o cunoastere si o experientă a luminii însăsi, exact în acelasi fel, atunci când cineva cunoaste taina lumii duhovnicesti prin Duhul Sfânt, dobândeste totodată si o cunoastere si o experientă a Duhului Sfânt însusi.

Este dificil să-i explice cineva unuia care s-a născut orb ce înseamnă „lumină“, ce înseamnă „a vedea“. De oricâtă elocintă ar dispune, el îi va putea transmite extrem de putine date individului orb. însă, dacă printr-o operatie reusită va izbuti să-1 facă să vadă, atunci nu mai trebuie să-i explice nimic. Cel care mai înainte fusese orb, cunoaste acum el însusi. Are o trăire si o experientă personală. Acum cunoaste fără explicatii rationale, care se dovedesc de prisos si chiar obositoare.

In chip asemănător se întâmplă si cu Duhul Sfânt.

Cel ce trupeste este orb îsi cunoaste orbirea sa, căci îi aude pe ceilalti oameni vorbind despre lumină, culori, soare, zi, noapte. Din toate acestea îsi dă seama că se petrece în această viată ceva foarte important, pe care însă el nu este în stare să-1 cunoască.

Noi, cei orbi duhovniceste, ne aflăm într-o situatie mai dificilă. Nu cunoastem că suntem orbi duhovniceste, astfel încât să ne căutăm cu ardoare tămăduirea. Este tocmai motivul pentru care cei mai multi dintre noi ne astupăm urechile, ne închidem sufletul fată de Hristos, Care ne vorbeste despre lumea duhovnicească si despre viata vesnică. Trăim si murim în întunericul nostru duhovnicesc, fără a cunoaste vreodată Lumina lumii, pe Duhul Sfânt, pe Dumnezeu.-

Desigur, există trepte diferite ale participării noastre la această Lumină a lumii. Contemplarea luminii necreate este considerată a fi cea mai înaltă culme duhovnicească. Odată, întrebat de mine despre acest subiect, părintele Paisie mi-a relatat o experientă de-a sa:

„Eram la chilie (este vorba despre Chilia lui Ipatie, mai sus de Katunakia - n.a.). Mă rugam, când am văzut lumina necreată. La un moment dat, când ea s-a retras, am privit în jurul meu si mi s-a părut că e semiîntuneric. «O fi apus soarele», îmi zic. Ridic ochii si... ce să văd? Soarele se afla pe mijlocul boltii. Era luna iulie, toiul verii, si mie mi se părea semiîntuneric. Mi se adaptaseră ochii la cealaltă lumină. Ca să-ti dai seama cât de intensă a fost...“.

Reaua mea intentie mi-a creat o multime de păcate personale, care deschiseseră un adevărat abis între mine si Dumnezeu. Rugăciunea bătrânului, având ca „material“ mila lui Dumnezeu, „clădea“ podul peste abisul păcatelor, prin care primeam darurile iubirii lui Dumnezeu.



>> CAPITOLUL URMATOR >>



MARII INITIATI AI INDIEI SI PARINTELE PAISIE

Cuvânt către cititor
Referintă biografică

PARTEA INTAI - ÎMBOLDIREA SPRE RĂU
Rădăcinile mele
Aris hipnotizatorul
Alexandra
Cineva invizibil mă loveste
Un vis ciudat
Demostene masonul

PARTEA A DOUA - AJUTORUL DUMNEZEIESC
Prima vizită în Sfântul Munte
Intâlnirea mea cu Bătrânul Paisie
"Cu ce drept te amesteci în viata mea?"
Crucea izvorăste mireasmă
Vedenia
Primele mele încercări "duhovnicesti"
"Micile" harisme ale bătrânului
"Metoda" învătăturii bătrânului - Duhul Sfânt
Marea binecuvântare
Ingerul păzitor

PARTEA A TREIA - ÎNTRE DOUĂ TRADITII SPIRITUALE
Intâlnirea cu Swami Yogamukananda
Mind control - "Nu tot ce străluceste este aur..."
"Tras de păr" către Sfântul Munte
Coiful duhovnicesc
Lămurire

PARTEA A PATRA - VIATA MEA ÎN INDIA
India
Intâlnirea la Benares
Călătoria către Babaji - "zeul" întrupat
Himalaya: în ashramul "dascălului dascălilor"
La New Delhi, în ashramul lui Shri Aurobindo
La Mongyr: ashramul lui Satyananda
Oamenii ashramului
Allahabad: a doua întâlnire cu Babaji
Evenimentele spirituale
Mărturia Maicii Gavrilia
Ce am descoperit în biblioteca lor
Din nou în ashramul lui Shri Aurobindo

PARTEA A CINCEA - DUPĂ INDIA, ÎNAPOI ÎN GRECIA
Revenirea în Sfântul Munte
Lumină sau întuneric
Diavolul, îngerul si Maica Domnului
"Operatia"
Mos Ilie ....
Să nu-L ispitesti pe Domnul Dumnezeul tău
Tufa de dafin
Bătrânul străluceste
Vindecarea creierului
Armata
Bătrânul Porfirie
Rugăciunea si mantra
Dumnezeiasca împărtăsanie
Tainele crestine si lucrările magice

PARTEA A SASEA - CUGET, DECI EXIST
Efecte sociale ale învătăturii de credintă în hinduism si crestinism
Yoga: religie sau stiintă?
"Viata armonioasă" sau tehnica înselării
Inviere sau reîncarnare?
Influenta practicii yoga asupra trupului si a mintii
"Dumnezeii" hinduismului
Idolii neamurilor sunt demoni
Meditatie si autohipnoză
Epilog