[ dreapta credintă ] [ drumul sufletului dupa moarte ] [ yoga ] [ magie. vrăjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiintă si religie ] [ păcate ] [ canoane ] [ căsătorie familie ] [ rugăciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltică MP3 ] [ calendar ortodox ] [ cărti ] [ duhovnici ] [ noutăti ] [ index ]
 

LA APUSUL LIBERTATII
Ieromonah Hristodul Aghioritul

 

Partea întâi


Introducere


Pentru că de-a lungul vremii, atunci când unii încercau să apere drepturile patriei noastre, imediat altii, care se autonumeau ''progresisti", îi încadrau în categoria nationalistilor, a obscurantistilor, a retrograzilor, a oamenilor care doresc să reînvie Evul Mediu, prin această cărticică îi informăm pe asa-numitii progresisti în legătură cu toate pozitiile noastre si le demonstrăm că, la urmă, ei sunt cei care nu iubesc nici adevărata fraternitate a popoarelor, nici libertatea si nici progresul patriei noastre.

Deoarece am două calităti, ca si majoritatea coplesitoare a poporului nostru, o să-mi permiteti să vorbesc: a)ca cetătean de drept al Greciei (care, în conformitate cu art. 4, par. 1, 2 si 3 din Constitutie, ''e egal în fata legii", ''are drepturi egale si obligatii" si ''a dobândit toate calitătile prevăzute de lege", si care în conformitate cu art. 5, par. 1 ''are dreptul de a-si dezvolta liber personalitatea si de a participa la viata socială, economică si politică a tării... ") si b) ca crestin ortodox care a fost însărcinat cu calitatea de duhovnic, competentă pe care mi-a încredintat-o Sfânta noastră Biserică cu îngăduinta, prin rânduiala si prin harul lui Dumnezeu.


Dorim Uniunea Europeană

Grecia este singura tară care în trecut a avut de îndurat cele mai cumplite suferinte de la Apus si care a suferit mari dezastre, urmarea cărora e faptul că astăzi am rămas cu sute de ani în urmă.

(Nu mă voi referi pe larg la istorie, nu mă voi opri nici la cruciade, nici la contra-actiunile Sfintei Aliante din timpul revolutiei de la 1821, nici la rolul pe care l-au jucat fortele europene în timpul campaniei din Asia Mică si în tragedia care i-a urmat în jurul anului 1922, nici la atitudinea ostilă si ipocrită a statelor din vestul Europei în timpul celui de-al doilea război mondial, în 1940, nici la atâtea si atâtea alte evenimente, mai recente sau mai vechi, pentru că le sunt tuturor cunoscute.) Dar dacă cineva doreste să pună capăt umilintelor si distrugerilor, nu poate fi, logic, altcineva decât noi, grecii. Asadar, noi toti doream si visam o aliantă, o prietenie, în câteva cuvinte o Europă unită, în spiritul solidaritătii între state, din care să lipsească cu desăvârsire atitudinile divergente si urmărirea unilaterală a intereselor nationale.

Incă un motiv important care ne-a făcut să considerăm imperioasă nevoia de a fi creată o Europă unită este si faptul că mica noastră tară este singura printre celelalte tări europene, care are ceva specific: împotriva ei uneltesc direct sau ''subteran" toate tările cu care se învecinează. (Este oare întâmplător ? Nu vom examina aici această chestiune.) Oricum, amenintarea unui război catastrofal ne atârnă deasupra capului. Este asadar logic ca, chiar dacă toate câte le-am pomenit mai înainte n-ar proveni dintr-o judecată artificială, creată ca să ne oblige să recurgem la Apus, totusi, noi singuri simtim de la sine nevoia să sprijinim micile noastre forte pe ajutorul unei supraputeri cum este aceea care se creează astăzi, cea a Europei unite. Prin urmare, ca să vorbim limpede, spunem că: noi dorim si urmărim, asa cum n-o doreste nici un alt popor european, să ne integrăm în această Europă unită. Să înceteze asadar aceia care nutresc sentimente antigrecesti să ne mai acuze că nu dorim binele si că nu urmărim interesul patriei noastre, bine care decurge, asa cum sustin ei în cazul de fată, din unirea noastră cu Europa, pentru că noi dorim si o declarăm deschis, unirea aceasta, asa cum n-o doreste nici un alt popor, si avem si imbolduri curate care ne împing, ca unii ce sunt neputinciosi, să cerem ajutorul celor puternici.

Dimpotrivă, germanul, de exemplu, nu are în jurul lui nici dusmani care să-l ameninte si nici altii n-au vrut să-l distrugă. De aceea, e firesc ca motivele care îl împing spre uniune să fie absolut diferite de ale noastre. El o doreste numai si numai pentru că piata lui este suprasaturată si caută să si-o extindă; de aceea a si inventat, împreună cu altii, crearea Pietei Comune, îngrijindu-se vizibil dinainte ca întreaga legislatie să fie în favoarea lui, pentru că altfel o asemenea uniune n-ar fi avut nici un sens pentru el. De aceea si promovează punctul de vedere conform căruia va trebui ca, în luarea de decizii, să existe un raport diferit al voturilor fiecărui stat membru, proportional cu populatia lui, lucru care, natural, avantajează statele mari si nu pe cele mici.


Dorim noi, crestinii ortodocsi, o uniune a popoarelor Europei ?

Domnul nostru Iisus Hristos este singurul care are si care ne învată dragostea desăvârsită si dezinteresată. El, ca Părinte ceresc, a dorit si doreste să vadă că toti copiii Lui se iubesc si că sunt uniti în spiritul Dragostei si al Adevărului. El însusi, la prima Sa venire, de-a lungul întregii vieti pământesti, S-a străduit să ne unească pe toti. Totusi, nevoind să încalce liberul arbitru al omului, pentru că noi n-am vrut să ne lepădăm de patimile noastre, n-a reusit în încercarea Lui si cu durere ne-a spus: ''De câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar nu ati voit" (Matei 23, 37); si în rugăciunea Sa arhierească Se roagă fierbinte pentru această dorintă a Sa: ''Dar nu numai pentru acestia Mă rog, ci si pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor, ca toti să fie una... ca ei să fie desăvârsiti întru unime" (Ioan 17, 20-21, 23).

Apostolii au luat ca o încredintare dorinta Domnului nostru si au îndemnat pe fiecare să-si lase patimile si dorintele interesate si să ajungă toti la această unire si înfrătire a popoarelor ''unde nu mai este elin si iudeu (german sau italian)... barbar sau scit, rob sau om liber" (Coloseni 3, 11). In altă parte, iarăsi, Apostolul Pavel mărturiseste că doreste ca toti să ajungem la această înfrătire ''unde nu mai este iudeu, nici elin, nu mai este nici rob, nici om liber, nici bărbat, nici femeie, pentru că voi toti una sunteti în Iisus Hristos" (Galateni 3, 28).

Iar Sfânta noastră Biserică de secole se roagă neîncetat pentru pacea întregii lumi si pentru unirea tuturor. Asadar, scopul Sfintei noastre Biserici este acesta: să alunge patimile din oameni si, ca urmare, si din popoare, să-i înfrătească si să-i unească cu Tatăl nostru care este acelasi, dar în spiritul libertătii. Prin urmare, o asemenea miscare de înfrătire a popoarelor si o asemenea încercare de unire si de pace n-a fost cu putintă să nu fi fost îmbrătisată si de Biserica noastră. Asadar, ca crestini, dorim si vrem unirea popoarelor si dorim să nu mai fie evreu, sau grec, sau german, sau italian, sau olandez; ba mai mult decât atât, suntem cei dintâi care o voiam si o căutam si care ne rugam pentru împlinirea ei.


Două cuvinte despre istoria Uniunii Europene

Anumite cercuri necunoscute si obscure, având drept instrumente pe cancelarul german Konrad Adenauer si pe ministrul de externe al Frantei Robert Schumann, au lansat ideea construirii unei Comunităti Europene a cărbunelui si a otelului. Pentru această idee au contrasemnat în aprilie 1951: Franta, Germania de Vest, Italia si tările Beneluxului. La 25 martie 1957 aceste tări au purces si au contrasemnat Conventia de la Roma, creând astfel CEE (Comunitatea Economică Europeană), care avea deja organe si mecanisme legiferate pentru luarea deciziilor. Această CEE s-a extins treptat, cuprinzând în total 15 tări. In februarie 1992, în orasul Maastricht din Olanda, cele 12 tări de pe atunci au semnat si au intrat deja în procesul de transformare a CEE în Uniunea Europeană (UE) prin celebra Conventie de la Maastricht. Prin validarea ei s-a modificat radical conventia initială de constituire semnată la Roma în 1957, comunitatea economică a intrat într-un proces de unificare militară, politică si monetară si deja s- a creat UE. Din acest moment au început să apară tot mai mult nori negri la orizontul Europei si a devenit vizibil caracterul antidemocratic prin care se încearcă constituirea acestei uniuni.


Necesitatea creării unui sistem european

0 constatare comună este aceea că cercurile care promovează ideea unificării europene purced treptat la materializarea ei, dezvăluind popoarelor încet-încet, putin câte putin, forma pe care vor s-o dea Europei Unite. Astfel, arată limpede că nu vor ca popoarele să înteleagă de la început ce li se pregăteste la sfârsit.

Ne e imposibil să descriem în această carte, cu toate amănuntele, tot ce cuprind aceste acorduri si conventii; ne vom exprima însă obiectiile si vom spune care e părerea noastră. Asadar le spunem acestor cercuri:

1. Intrucât sustineti că ati creat UE exclusiv pentru bunăstarea si pacea popoarelor, atunci de ce n-ati creat si un cadru legal, o Constitutie europeană, care să consfintească toate drepturile omului si ale cetăteanului ca si prevederile fundamentale ale constitutiilor nationale privind consfintirea libertătii fiecărui cetătean în parte ? De ce n-ati creat un program de convergentă cu măsuri concrete unde să se vadă limpede întregul plan al evolutiei noastre în cadrul UE si care va fi forma ei finală ? Oare n-ar fi trebuit să supuneti acest plan atentiei guvernelor nationale, si ele, la rândul lor, să-l supună judecătii si controlului popoarelor lor ? Popoarele n-ar fi trebuit ca prin referendum (drept care în patria noastră decurge din art. 44 al Constitutiei, art. care prevede anuntarea unui referendum ''pentru proiectele de lege votate, care reglementează o problemă socială foarte importantă") să aprobe sau să respingă acest plan sau să ceară modificarea lui, asa cum ar dori, de vreme ce pentru ele spun eti că realizati această uniune ?

2. Nu numai că nu ne-ati spus ce plănuiti, dar sistematic ne-ati ascuns si costul acestei convergente. Nu ne-ati informat ce sacrificii trebuie să suferim, nu ne-ati spus, cu alte cuvinte, că trebuie să ne transformăm din cetăteni liberi în supusi si, mai mult chiar decât atât, supusi controlati electronic. Nici măcar nu ne-ati întrebat dacă suntem dispusi la aceste sacrificii sau dacă ne stă în putintă să le facem. Pur si simplu, fără să întrebati pe nimeni, ati considerat că e bine să ne aruncati în mare si câti se îneacă, să se înece, câti înoată, să înoate, si dacă sunt norocosi si scapă de rechini... au scăpat.

Puteti să ne spuneti cum ati acceptat să semnati în alb aderarea la o Uniune Europeană a cărei formă finală rămâne încă necunoscută, o UE care n-are Constitutie si legi cunoscute de la început ? Cum ati acceptat să intrăm într-o Europă unde toate se uneltesc în întuneric si cum ati acceptat si ati semnat fără conditii pentru o uniune pe care au făcut-o ''cu sens unic", o uniune în care conventiile si legile se fabrică ''din mers", ascunzând scopul îndepărtat pe care îl urmăresc, care nu sunt altceva decât enigme pe care înalta autoritate de la Bruxelles le interpretează de fiecare dată asa cum îi convine; conventii si legi care se schimbă, care sunt reconsiderate de la o zi la alta si care arată mereu o altă fată a Europei, diferită de cea de la început ? Chemăm ca martor al spuselor noastre pe respectabilul nostru ministru al justitiei, domnul Evanghelos Ianopoulos, care în a VI-a sedintă a Camerei din 31 iulie 1992 (în care s-a discutat validarea Convetiei de la Maastricht) printre altele a spus si următoa rele despre toate conventiile de tip Maastricht, Schengen s. a. m. d., mărturisind necunoscutul parcursului si al scopului acestora: ''Putem sti care e începutul acestor conventii internationale, dar nimeni nu stie care e parcursul, care e sfârsitul si care e scopul lor" (din procesele verbale ale Camerei).

3. Cea mai mare crimă comisă în acest moment este însă desfiintarea art. 1, § 2 si 3 din Constitutia Greciei, fiindcă aceste paragrafe prevăd ''că fundamentul unui stat este suveranitatea poporului. Toate puterile izvorăsc din popor si există numai pentru el si pentru natiune"; si, ca să ne facem întelesi, vom explica despre ce e vorba în putine cuvinte: până acum Constitutia noastră recunostea ca unic suveran si ca unică putere poporul; poporul era stăpân: alegea 300 de reprezentanti si îi plasa în Cameră ca functionari ai săi, ca să-i reprezinte părerile si ca să împlinească opera pe care i-o încredinta el însusi s-o ducă la îndeplinire, de unde si denumirea de ''ministri" ( cei de sub lucrare ). Constitutia noastră afirmă limpede că toate puterile izvorăsc din popor si există numai pentru el (pentru a-l sluji); de aceea si vedem că, dacă un guvern nu exprima vointa poporului, acesta protesta, ceea ce avea ca rezultat faptul că guvernul se conforma indicatiilor lui. Astăzi însă, unii din cei care ne repre zintă, fără măcar să întrebe poporul, care le este stăpân si care nu le dă dreptul să facă fără nici un control tot ce doresc, au schimbat stăpânul, diminuând rolul poporului si transformându-l din stăpân în supus al unei autorităti supreme, necontrolate si cu totul străine de popor; ei s-au angajat să nu mai asculte de acum înainte ce doreste poporul grec, ci ce le spune puterea de la Bruxelles, care stabileste si face de acum înainte regulile vietii poporului, atât la nivel national, cât si la nivelul vietii personale. De aceea, oricât veti protesta dumneavoastră si oricât veti manifesta pentru o revendicare dreaptă, auziti si veti auzi de acum înainte, de pe o bază sigură, de la politicienii nostri aceasta: ''E recomandare comunitară si suntem obligati să ne supunem; de aceea nu putem face altfel".

Puteti, fratilor, să vă închipuiti ce urmări nefaste va avea această schimbare ? ''Pe drumuri să cădeti si sufletul să vi-l dati" si pe nemti tot n-o să-i intereseze si o să vă silească să le aplicati recomandarea ! As vrea să-l chem aici ca avocat pe ministrul nostru Gherasimos Arsenis care la 27 iulie 1992, în cea de a doua sesiune a Camerei printre alte cuvinte de mare importantă a spus si ceea ce urmează: ''Conventia de la Maastricht este o chestiune serioasă; în putine cuvinte, conventia de la Maastricht redistribuie puterile sau, ca să fiu mai exact, le transferă de la organele prevăzute chiar de Constitutie organelor centrale ale Europei. 0 asemenea chestiune atât de serioasă ar fi trebuit discutată în Cameră, lăsîndu-ne un răgaz de timp si după ce va fi fost consultat în totalitate poporul elen. Conventia de la Maastricht este un compromis istoric; este un compromis istoric al marilor puteri care avansează cu pasi mici si evazivi. Nu veti vedea în textul Conventiei de la Maastricht adevărata viziune a europenilor. Nu veti vedea în această Conventie ecoul gândirii subtile si profunde a unui Goethe, nu veti vedea în Conventie armonia unui Beethoven. Veti simti însă foarte puternic mâna grea a unui bancher german".

Aceste lucruri le-a spus atunci ministrul nostru si a fost aplaudat cu mult entuziasm de întregul PA.SO.K. A doua zi, domnul deputat Dimitris Kostopoulos, a completat: ''Referentul PA.SO.K-ului, ieri si, în general, însusi presedintele său azi au vorbit despre Goethe si Beethoven, spunând că nu se află în Conventie, unde există însă mâna grea a unui bancher german; noi vom spune doar atât: piciorul sau cizma grea a capitalului financiar al Germaniei".

Ii întrebăm asadar direct pe toti guvernantii nostri si pe toti cei responsabili: a) De ce nu ne-ati informat ? De ce atunci când ati fost desemnati la alegeri nu ne-ati spus absolut nimic, încât să fiti împuterniciti de popor să actionati în consecintă ? Nu stiti, domnilor că afacerea în discutie (a transferului de putere) depăseste hotarele jurisdictiei Camerei ? Este oare posibil, fiindcă tot invocati democratia, să hotărâti în lipsa poporului grec si să cedati drepturile suverane ale tării noastre celor de la Bruxelles sau de altundeva ? Ii întrebăm: democratie avem oare sau o abominabilă dictatură ? Astăzi se întâmplă lucruri monstruoase: în timp ce îi arătăm cu degetul pe cei ce timp de 7 ani au încălcat Constitutia si în timp ce sărbătorim căderea regimului lor si restaurarea democratiei si repunerea în vigoare a Constitutiei, astăzi, când unii ne desfiintează Constitutia după un plan amănuntit gândit si, mai mult decât atât, prin transferarea puterilor în afara Greciei (lucru pe care nu l-a făcut r egimul anterior) la voi domneste o tăcere de peste.

Dacă oamenii nostri politici, dacă ocârmuitorii nostri duhovnicesti si poporul ca un singur trup nu înteleg acum imediat ce dorim să spunem, atunci peste putin timp vom simti tot mai puternic gheata germanilor, dacă bineînteles n-am început deja s-o si simtim, asa cum spuneau reprezentantii nostri parlamentari: ''Si aici intrăm deja în acordul Maastricht. Dacă vreti să stiti, eu intru cu inima grea, nu pentru că sunt mai exagerat de patriot decât dumneavoastră, ci pentru că stiu că intrăm desculti în mărăcini; si nu pentru că vom deveni o Europă germană, sau o Europă a Germaniei, ci pentru că suntem deja" (Evanghelos Iannopoulos, sesiunea a VI-a din 31 iulie 1992).

In mod sigur, încă de pe acum au grijă să nu existe pentru popoare nici un fel de posibilităti de a reactiona. Atunci când popoarele îsi vor da seama că cineva le-a luat dreptul uman elementar la libertate si la posibilitatea de expresie si că deja sunt nevoite să urmeze recomandările comunitare obligatorii, vor ajunge la revoltă populară si vor protesta. Cercurile UE stiau, atunci când au hotărât să purceadă la luarea acestor măsuri antidemocratice, că optiunile lor, după ce la un moment dat vor fi recunoscute de popoare, vor duce pe bună dreptate la reactii violente. Astfel au inventat acest celebru acord de la Schengen pentru a-i putea, justificând că apără interesul european, public si national sau interesul sigurantei publice, învinovăti pe toti cei care îsi vor revendica drepturile omului; va deveni atunci ilegal să mai pretindă cineva aceste drepturi, de vreme ce, bineînteles, ele n-au mai fost consfintite. Prin urmare, oricine le va revendica va fi considerat vinovat si va fi pus sub urmărire. Lucr urile acestea vi le spunem acum, pentru că mai târziu ni se va interzice să mai vorbim public despre ele, de vreme ce vor deveni o piedică în calea planurilor lor. Deja astăzi, când vorbim, în Europa încep să fie montate uriase retele lectronice dotate cu camere speciale, care vor urmări pe străzi toti cetătenii, aplicându-se astfel o supraveghere a tot si a toate, cu pretextul, natural, al combaterii criminalitătii. Intrebati din curiozitate pentru ce motiv se cumpără sisteme de localizare mondială prin satelit (G.P.S. - Global Positionings Systems). Pentru că ei intentionează, stiind că va veni un timp în care veti întelege că ati fost înselati si în care veti dori să reactionati, să devină realitate instalarea unei supravegheri totale, pentru a putea exercita un control electronic mondial.

Unii m-au întrebat: ''Asa cum stau lucrurile, să iesim sau să rămânem în UE ?". Atunci mi-am amintit ce au întrebat-o odată pe cămilă:

- Vrei la deal sau la vale ?

Iar cămila le-a răspuns:

- Măi, oameni, ses nu mai e deloc ?

Si noi, la rândul nostru, la fel întrebăm :

- A dispărut calea ''regală", calea de mijloc si democratică ? De ce să ne găsim în fata unei dileme ? Să nu intrăm în UE deloc sau să intrăm desculti în mărăcini ? E atât de greu să fim încăltati cu o pereche de papuci ? Sau intentionat nu ne lasă, pentru că urmăresc un scop al lor ? De ce au grijă să facă ca evolutia noastră spre unitate să fie un drum cu sens unic ? De ce ne pun în fata dilemei: ''Fie înăuntru murind, fie afară dându-ne sufletul ? De ce nu ne vor înăuntru vii ? Aici nu suntem noi de acord.


Dreptul comunitar prevalează si e superior oricărei legi nationale, ca si Constitutiei

Fratilor, vă rugăm mult, dacă vă iubiti tara, fiti foarte atenti, pentru că în acest moment ea trece prin cea mai critică perioadă a istoriei ei, iar noi vom da socoteală pentru că ori facem tot ce ne stă în putintă să rămână liberă, ori, stând nepăsători, o vom ajuta să dispară si, în mod firesc, împreună cu ea si noi.

Observăm că poporul grec, dar si câtiva capi ai Bisericii noastre nu cunosc această temă atât de gravă, că oamenii nostri politici sunt neputinciosi să urmeze o politică diferită de ceea a Bruxelles-ului si să traseze o politică în stare să facă viata usoară poporul nostru. Lucrul acesta s-a întâmplat pentru că au cedat puterea străinilor, lăsându-i să ne guverneze, după ce au fost de acord si au semnat că doresc să se aplice dreptul comunitar si în Grecia noastră. Stiti ce înseamnă aceasta ? Inseamnă că dreptul comunitar se subordonează dreptului international si astfel, în acord cu conventia de la Roma (care e actul de constituire al CEE), se stabileste că e un drept superior si că prevalează asupra oricărei legi comune nationale si asupra Constitutiei însăsi! (Detalii despre această gravă temă juridică se pot citi la capitolul: ''Acordul Schengen - regimul juridic în tara noastră, cum este astăzi.) Acelasi lucru l-a gândit si sectiunea a patra a Consiliului tării, la 28 ianuarie 1997:

''La acest lucru s-a gândit ieri sectiunea a patra a Consiliului tării, considerând că după intrarea în vigoare a acordului de la Maastricht nu mai poate fi impusă măsura interzicerii iesirii din tară nici pentru impozitele neplătite, nici pentru motive de interes public ! (...) în argumentatia hotărârii se mentionează faptul că acordul de la Maastricht are o putere supraconstitutională si că, prin urmare, face inacceptabile prevederile legislative controversate care, în plus, contravin art. 5 al Conventiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului si art. 1 al Protocolului aditional de la Paris" (Presa liberă, 29 ianuarie 1997). Intelegem noi oare si presimtim ce importantă are si care sunt prelungirile acestui fapt ? Puteti voi toti, care mai guvernati încă această tară, să întelegeti cu mintea limpede toti parametrii si toate urmările care, posibil, vor decurge din reglementările legislative ale legislatorilor europeni, care nouă ne sunt complet necunoscuti, dat fiind că n-am avut grijă să fi consfinti t mai înainte acele drepturi pe care pentru nimic în lume nu vrem să le pierdem ? Demn de atentie este si fragmentul de mai jos, apartinând discursului rostit de ministrul nostru, dl. Miltiadis Papaioannou, în a VI-a sedintă din 31 iulie 1992: ''Această Conventie, cu care astăzi toti suntem de acord, slăbeste parlamentele nationale si întăreste Comisia Europeană si Consiliul de Ministri. Tendinta este, în opozitie cu ceea ce scrie în ea, de a se întări numai organele formate din membri putini... Opera legislativă a Comunitătii n-o cunoastem nici noi, deputatii, n-o cunosc nici judecătorii, n-o cunosc nici avocatii. Si totusi trebuie s-o aplicăm" ! (din procesele verbale ale Camerei). Cum ati semnat asa ceva în alb ? Cine v-a împuternicit să semnati în numele nostru cum că suntem obligati să ne conformăm la toate actele legiferate de acum înainte de străini? Ati arătat o încredere atât de oarbă ? A fost cu putintă ca mână de grec să semneze constient că ceea ce se legiferează la Bruxelles e mai presus de Con stitutia noastră si să desfiinteze articolul respectiv, dând de acum înainte Constitutiei noastre - cu sânge votată - un caracter istoric?

Asadar, întelegem toti foarte bine că e doar o chestiune de timp să ajungă la mila celor care detin puterea toate aspectele si toti parametrii vietii noastre până acum consfintite de Constitutia Greciei. Pur si simplu trebuie să asteptăm să se legifereze ceva la Bruxelles pentru a vedea cum propria noastră lege cedează si cum vom fi de acum înainte împovărati de toate urmările aceastei cedări.

Dacă as încerca să enumăr aici unul câte unul toate aspectele, toate prelungirile si urmările pe care le vom suporta ca natiune, ca cetăteni greci, ca Biserică si ca crestini ortodocsi, ''cred că lumea toată n-ar putea cuprinde toate cărtile care ar trebui scrise". Mă voi multumi, asadar, la acestea, lăsându-i pe cinstitii nostri ierarhi să aibă în vedere toti parametrii si să cântărească urmările care vor rezulta din deprecierea dreptului nostru national si a Constitutiei, în drept secundar si din legiferarea dreptului comunitar, ca drept primar. Dacă chestiunea nu e luată acum în seamă, nu peste mult timp va fi deja foarte târziu, pentru că, asa cum am spus-o, vor avea grijă să nu mai existe nici o posibilitate pentru popoare de a reactiona. Oamenii nostrii politici trebuie, chiar si acum, să fie constienti de gravitatea chestiunii si să-si asume răspunderile în fata poporului pe care se presupune că-l mai reprezintă. Dar si fiecare cetătean grec are datoria de a-si manifesta dezacordul, de a protesta si de a-i informa pe reprezentantii si pe conducătorii săi în legătură cu acesta.


Cum ni se impune să fie UE

Până acum am demonstrat că noi considerăm că se impune unirea noastră cu Europa si că o dorim fierbinte din toate punctele de vedere (politic, economic s.a.m.d.). Nu suntem totusi de acord în nici un chip cu modul antidemocratic în care ea ni se impune si e pusă treptat la cale de anumite cercuri obscure. Nu suntem de acord cu faptul că ''se clădeste" pe ignoranta atât a popoarelor, cât si a deputatilor si a factorilor guvernamentali, asa cum ei însisi o mărturisesc deschis, iar acest lucru devine demn de atentie si provoacă mirare. De aceea, adăugăm aici câteva fragmente din procesele verbale ale Camerei, pentru a avea drept martori celor spuse chiar pe cei ce votează legile în contul nostru si, în general, pe toti aceia care ne reprezintă.

1. A treia sedintă, din 28 iulie 1992: ''Modelul unificării politice este necunoscut. De asemenea, nu stim când va fi si cum va fi, si dacă va fi federatie sau comunitate de state. Pentru că în Conventie doar ni se sugerează că scopul ei ar fi unificarea politică, fără nici o referire specială la politicile care vor duce la realizarea ei si, bineînteles, fără nici un calendar de aplicare a unor măsuri sau a unor politici". (Din discursul deputatului Ioanis Skoularikis)

2. A treia sedintă din 28 iulie 1992, fragment din procesele verbale ale Camerei, din discursul deputatului Elefterios Varivakis: ''Ne aflăm în fata unor «compromisuri încrucisate», care se vor modifica simultan si în măsura în care se vor modifica si datele încrucisate. Iar acest lucru se vede de-a lungul, de-a latul si în profunzimea Conventiei (Maastricht). Contradictii, ezitări, incertitudini si imperfectiuni la toate capitolele arată că există o putere nesigură care trebuie să se instaleze si care are nevoie de confirmare. In timp ce «fluiditatea» care marchează această Conventie în sine mărturiseste că ne aflăm exact la începutul unei lupte... Care este în această clipă caracterul unificării Europei ? Unde merge Europa ? Unde se găseste Europa si cum poate prevedea cineva că va merge ? Este cert faptul că ceea ce a reiesit ca text nu exprimă o federalizare sau o confederalizare... "

3. A sasea sedintă din 31 iulie 1992, un fragment din procesele verbale ale Camerei, din discursul domnului Evanghelos Iannopoulos: ''Din păcate, nici timpul si nici mijloacele nu ne-au permis să informăm, asa cum eram datori s-o facem, poporul grec. Si să nu considere cineva că exagerez atunci când spun că multi din noi nu numai că nici n-au analizat în întregime continutul Conventiei, dar nici n-au îmbrătisat cu convingere anumite lucruri, si acestea ar fi trebuit să fie un motiv care să ne facă să transmitem si în afară continutul Conventiei. Inainte de toate, tineretului, fiindcă el va fi acela care va ridica greutatea câtorva epoci, pentru că stim de unde încep aceste conventii internationale stabilite, dar nimeni nu stie ce parcurs si ce sfârsit au".

După cele spuse de respectabilul nostru ministru, domnul Evanghelos Iannopoulos, că de fapt nu stim încotro ne duc si care va fi sfârsitul pe care l-au ales pentru noi, întrebăm pe fiecare asa-numit ''progresist": cum veti întâmpina cazul în care cineva pe care l-ati împutemicit să vă reprezinte a semnat în contul dumneavoastră în josul unei coli de referintă albe, având ceva scris numai la început, coală care, mai ales, va fi completată mai târziu adăugându-i cineva tot ceea ce-i place ? Noi nu cerem nimic absurd. Cerem să stim unde merge Europa, Grecia noastră si, prin urmare, si noi. De ce vor să ne îmbarce obligatoriu într-un automobil condus de un sofer necunoscut si să nu ne intereseze încotro ne duce ? Ca să stim asadar unde mergem si să acceptăm în final să mergem, vom spune cele ce urmează despre UE:

1. Trebuie să fie o uniune de state autonome si confederate. De la început însă, trebuie să se stabilească într-o cartă-statut si într-o Constitutie imaginea completă si clară a (modului) în care porneste, trebuie să se arate încotro va merge si cum se va constitui la sfârsit. Pentru că nu se poate ca înainte de a exista toate acestea să se transfere puterile de la organele nationale la cele supranationale. Acest lucru echivalează cu o lovitură de stat disimulată, fără precedent.

2. Trebuie să ia nastere prin proceduri democratice. Să fie o Europă care să se sprijine pe Constitutie, care va fi fost controlată si autorizată nu numai de guverne si de oamenii politici, ci si direct, chiar de popoarele Europei prin referendum, drept care pentru noi decurge din art. 44, § 2 al Constitutiei, unde se prevede organizarea referendumului pentru ''proiectele de lege votate care reglementează o chestiune socială de mare importantă... " De asemenea, indispensabil este ca în prealabil să se comunice un program de convergentă cu măsuri concrete, pentru ca poporul grec să cunoască sacrificiile pe care trebuie să le suporte pentru realizarea aceastei convergente. (Până acum n-a mai existat niciodată o chestiune socială de o gravitate asa de mare - si cred că nici nu va mai exista o alta si mai gravă - care să stabilească viitorul si evolutia acestui popor.)

3. Trebuie să fie o uniune de state autonome si confederate, fiecare având propria lui Constitutie. Ăceasta va consfinti si va apăra toate institutiile diacronice cu care a fost crescută si hrănită fiecare natiune, arătându-se astfel respectul cuvenit identitătii istorice, politice, culturale si religioase a natiunilor.

4. Trebuie să fie o Europă Unită democratică, constituită din natiuni egale, care va asigura drepturile omului si libertătile, atât ale persoanei, cât si ale ansamblului societătii, împrejmuind si păzind înainte de toate, ca un bun gospodar, granitele ei externe de orice conspiratie.

Noi nu cerem multe pentru uniune, ci lucruri putine si limpezi; asadar, nu putem întelege de ce nu ne putem ''întelege" cu asa-zisii ''progresisti".

5. Trebuie să fie o Europă Unită, asezată pe temelia întelegerii reciproce, a înfrătirii popoarelor, si pe convergenta constiintelor. Nu suntem de acord cu o Europă a cifrelor si a unei convergente exclusiv a economiilor. Reactionăm la o Europă ''creuzet", în care, pentru a intra, natiunile trebuie să fie mai întâi nivelate, diminuate, să fie stearsă orice urmă a identitătii popoarelor lor, să desfiinteze libertatea personală a cetătenilor lor, transformându-i în supusi.

Noi nu suntem de acord cu o Europă care consideră că popoarele sunt nevoite - si trebuie să li se impună - să spună numai ''da" la recomandările si la decretele pe care le ia pe întreg parcursul ei pe drumul ''cu sens unic". Ajunge cu cedările prostesti pe care le-am făcut până astăzi, ajunge cu purtarea servilă ! Greciei i se cuvine dacă nu altceva, datorită istoriei si credintei ei, rolul unui membru cu drepturi depline si nu rolul unei servitoare încinsă cu sort care stie numai să-si încline capul si să se grăbească să îndeplinească recomandările (comunitare) stăpânilor ei, de dragul unui ''bacsis" Delor, care si acesta provine din sudoarea poporului ei.

Cer de la dragostea dumneavoastră să mă iertati dacă am vorbit prea mult despre tema aceasta, dar consider că este o temă de importantă majoră. Voi încheia aici cu o mică istorioară, o mică parabolă care exprimă părerea personală a autorului, care nu încearcă să răstoarne o situatie sau să influenteze părerea cititorului, oricare ar fi ea, ci pur si simplu refuză răspunderea creată de o consimtire tacită. Povestioara este următoarea:

Lupul însetat de sânge a îmbătrânit într-o vreme si neputincios cum era nu mai putea vâna. S-a dus asadar într-o pestera, s-a asezat acolo si a început să strige la animalele care treceau:

- Ah, dragele mele animale, am îmbătrânit deja si nu mai stiu cât o să mai trăiesc. Vreau totusi acum, chiar dacă e târziu, să uităm cele trecute, vremurile când vă vânam ca să vă mănânc. Vreau acum să facem o conventie de pace de dragoste, să ne împăcăm si să fim una !

Prin vecinătate treceau iepurele, căprioara, viezurele si multe alte animălute; l-au crezut, au răspuns la chemarea lui si s-au dus lângă el. El însă le-a sfâsiat si si-a săturat foamea, umplând intrarea pesterii cu oase multe. La un moment dat a apărut si vicleana vulpe, a dat roată pesterii si după ce a cercetat-o cu atentie, a auzit invitatia lupului care o chema să vină lângă el, să se unească în dragoste si prietenie. Atunci vulpea i-a răspuns:

- Oh, bietule lup, bine le mai spui tu acum ! Toate sună foarte frumos, dar pe dinafară pestera ta e plină de oase proaspete. Te cred, desigur, că doresti foarte mult si vrei săfim una, dar mie, asa cum întelegi tu unirea, nu-mi place deloc. Pentru că, într-adevăr, dacă te cred si vin lângă tine tu mă mănânci si după ce ajung în pântecele tău, atunci fireste că vom fi una. Eu nu voi mai exista deloc si tu vei fi numai unul, de aceea pe mine mă iartă si caută-ti alti prosti ca să fii una cu ei.

Unirea pe care încearcă s-o înfăptuiască astăzi în Europa are ca model metoda lupului. Noi însă, scârbiti de modele de acest fel, spunem din toată inima: NU !

In continuare vă vom prezenta un fragment foarte interesant din revista ''Nemesis" semnat de reputata ziaristă Liana Kanelli (nr. 35/ 20 febr. 1997). Din articolul său se vede clar că sunt multi aceia care aplaudă si care contribuie la disparitia noastră. Fragmentul provine din declaratiile fostului ministru de externe al SUA, Henry Kisinger din septembrie 1994:

''Poporul grec este greu de guvernat si de aceea trebuie să-l lovim adânc în rădăcinile sale culturale. Numai atunci se va învăta minte. Inteleg adică să lovim limba, religia, rezervele lui spirituale si istorice, astfel încât să-i neutralizăm orice posibilitate de a se dezvolta, de a se remarca, de a se impune, pentru a nu ne mai stânjeni în Balcani, în Mediterana răsăriteană, în Orientul Apropiat, în toată această regiune nevralgică si de mare importantă strategică pentru noi si pentru politica SUA".


E necesar un referendum ?

Unii care încep să-si dea seama ce se întâmplă propun în cele din urmă să se organizeze un referendum. Puteti însă, vă rugăm, să ne spuneti, cum se poate organiza un referendum, când încă nu există o Constitutie care să stabilească de la început în articolele sale care este adevăratul chip al UE si, în plus, când nici oamenii politici nu stiu unde va sfârsi această uniune ? Ce om cu minte va primi să voteze pentru ceva, când nimeni nu-l informează cum va fi ? Oamenii maturi studiază problema, întocmesc un plan, verifică toate aspectele temei, îi informează pe larg pe cei interesati, votează planul si numai după aceea încep materializarea lui.

Pentru prima dată în analele istoriei universale, anumite cercuri necunoscute au reusit să convingă popoarele să alerge ca să apuce să se integreze într-o uniune nesigură si obscură, în care nu există nici cartă - statut, nici Constitutie. Monstruos în această afacere e faptul că ei conduc popoarele către un viitor nesigur, dându-le ca singur imbold să nu piardă pachetele Delor si să nu rămână cumva pe dinafară; cu alte cuvinte, fac popoarele să se grăbească să se... înrobească!

Aici merită să vedem ce s-a întâmplat cu poporul Danemarcei, care la referendum a spus nu acestei uniuni: Europenii le-au transmis următorul mesaj: ''E o greseală, faceti alt referendum !" Când a fost, asadar, vorba să se repete referendum-ul, auziti ce-a spus public, în Parlamentul nostru national, ministrul de atunci al Economiei Nationale, domnul Stefanos Manos, în sesiunea din 27 iulie 1992, care este înregistrată în procesele verbale ale Camerei:

''Ce se va întâmpla în cele din urmă dacă Danemarca nu va valida conventia ? E o întrebare la care nu s-a răspuns încă. Dar e foarte limpede că cel mai bun lucru care se poate face este să se creeze conditii în stare să permită poporului Danemarcei să-si reconsidere punctele de vedere. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru Europa". Acest text al fostului ministru îl vom lăsa asa cum este, fără comentarii, pentru că vorbeste de la sine: câtă consideratie se acordă popoarelor, de al cui interes se îngrijesc si ce fel de stat avem: democratie sau o abominabilă dictatură ? Constatati si dumneavoastră singuri că nu vor deloc să asculte popoarele. Singurul lucru care îi interesează este să ne conducă împotriva vointei noastre, acolo unde ei au hotărât înaintea noastră pentru noi!

Dacă se va face referendum în aceste conditii, singurul răspuns logic va trebui să fie că nu dorim nici Uniune Europeană, nici acorduri Maastricht sau Schengen (nici măcar modificate).

Deasupra referendum-ului se află consfintirea drepturilor omului si ale fiecărui cetătean

Puterea de stat, spun ei, pare să controleze toate canalele de comunicatie si de informare în masă a cetătenilor si să le transforme în mijloace de dirijare, de manipulare a constiintelor. Totusi, în ciuda controlului absolut pe care - asa cum se pare si se spune - îl au asupra constiintelor, n-au îndrăznit totusi până astăzi si nu îndrăznesc să lase aceste constiinte să se exprime liber prin intermediul unui referendum. Cu toate acestea, cerem referendumul, pentru că noi credem că adevărul există înnăscut în constiinta grecului, indiferent cât de intens este bombardamentul cu mesaje pe care-l suportă zi de zi.

Cu sigurantă, esenta nu se află în faptul de a avea sau a nu avea loc acest referendum. Lupta noastră va lua sfârsit numai în momentul în care va fi consfintit, fără a mai fi încălcat vreodată, dreptul fiecărui cetătean al Europei de a nu mai avea de suportat consecintele aplicării acordului Schengen asupra persoanei sale.

De altfel, Constitutia Greciei consfinteste acest drept al fiecărui cetătean - si aceasta indiferent de vointa majoritătii poporului grec - de a nu fi supus la îngrădirea libertătii sale de constiintă si a libertătii sale personale. De vreme ce Constitutia Greciei cedează însă în fata dreptului european, devine deja necesară consfintirea principiilor fundamentale ale Constitutiei grecesti într-o nouă Constitutie europeană.

Libertatea personală a omului nu constituie o chestiune care trebuie supusă referendumului si care depinde de hotărârea unei majorităti sau a unei minorităti si nici nu poate coborî la nivelul logicii lui 50% + i, ci este o chestiune de respectare a libertătii personale a individului si este un bun inalienabil pe care nu-l poate lua nici o autoritate natională, transnatională sau internatională.

Să vedem mai întâi că vor fi consfintite la nivel european libertătile pe care le-am pomenit mai sus, libertăti de la sine întelese si individuale si să vedem că este dovedită si în practică respectarea libertătii persoanei umane si numai atunci poate vom putea accepta cetătenia europeană, numai atunci poate vom accepta să devenim cetăteni europeni liberi. Până atunci însă vom refuza si pentru nici un motiv si în nici un chip nu vom permite sa fim înregistrati prin mijloace electronice ca supusi si sclavi europeni.

In Constitutiile nationale sunt cuprinse asa-numitele articole fundamentale care consfintesc libertătile individuale ale cetăteanului. Aceste articole nu sunt supuse procedurii de reconsiderare, tocmai datorită importantei lor.

Astăzi însă, prin transferul puterii de la nivel national la nivel transnational, fără a prinde de veste poporul grec si mai înainte de a fi fost consfintite aceste prevederi fundamentale si la nivel international si la nivel european, vedem că hotărârile unor organe europene sunt superioare Constitutiilor nationale si vedem că astfel se creează direct pericolul unei încălcări deja legale a libertătilor fundamentale individuale ale cetăteanului.

De aceea devine imperativă necesitatea juridică si politică a redactării imediate si a consfintirii, ca inviolabilă, a unei noi carte a drepturilor individuale ale fiecărui cetătean european, a cărei putere să fie superioară si dreptului european si fiecărui drept international.


Cine nu vrea unirea noastră cu Europa ?

Oricât ar părea unora de ciudat ceea ce voi spune, e vorba numai de adevăr. Iar acest adevăr este următorul: dacă noi, grecii, asa cum am explicat, dorim unirea noastră cu Europa, această Europă însăsi arată că pe noi ne vrea fie înăuntrul ei, dar morti, fie cu totul afară. Aceasta o dovedesc foarte multe evenimente; totusi, aici, pentru a-i încredinta pe cei multi, vom spune un singur lucru:

Cercurile conducătoare si obscure ale Europei au hotărât să creeze o uniune a statelor europene pe un singur criteriu: convergenta economiilor. Au stabilit ca inflatia să nu depăsească 1,5%, ca dobânzile să nu depăsească două unităti procentuale mai mult decât media celor trei tări cele mai stabile economic, deficitul să nu fie mai mare de 3%, iar datoria să nu fie mai mare de 60% din Produsul Intern Brut. Poate multora dintre noi cifrele acestea li se vor părea necunoscute si de aceea nu ne vom ocupa aici de ele. Ce le-au spus însă în două cuvinte statelor ? Au spus: trebuie să faceti un efort pentru a atinge acest grad înalt de convergentă ! (Pentru că toate statele au avut cifre mai mari decât cele urmărite, iar aproape cele mai mari le-a avut tara noastră.) Astfel, după Maastricht, toate statele s-au angajat într-un efort de realizare a acestor obiective si au întocmit un program de crestere a bugetului anual, aplicând anumite măsuri economice cum ar fi impunerea încă unui impozit cetătenilor lor si asa mai departe. Veniturile care s-au adunat astfel le-au dat toate pentru a obtine cifrele cerute de convergentă, cu rezultatul ca treptat, treptat, încet, încet, să scadă cifrele la nivelurile dorite si astăzi, cu putin înainte de data prestabilită a uniunii economice, care e 1999, aproape toate statele să fie aproape de cifrele dinainte asteptate si să purceadă la uniune. Singura tară care rămâne însă departe de acestea, cu răsuflarea tăiată si abia mai respirând, este tara noastră, căreia au avut grijă de acum să-i spună că nu are nici o sperantă să participe la prima fază a uniunii economice si, de asemenea, că va fi pedepsită pentru că n-a îndeplinit criteriile de convergentă. In paralel însă, i-au recomandat să continue ''alergarea". Aici ne aflăm asadar în fata unui înspăimântător antielenism, si vă vom explica de ce.

In timp ce toate statele aplică fără probleme programul economic de convergentă, folosind toti banii pentru acest scop, noi, grecii, n-o putem face, pentru că ne distinge specificul nostru pe care altii nu-l au: toti vecinii conspiră împotriva granitelor noastre si, direct sau indirect, ne contestă sau ne încalcă drepturile nationale si suverane. Aceasta ne face să ne dăm aproape întotdeauna o mare parte din buget pentru modernizarea dotării armatei. Intrebăm atunci: puternicii Europei oare nu văd că poporul nostru se lasă ''stors" de bunăvoie, economic, si că deja câtiva dintre noi îsi dau duhul pe drum ? Nu văd că nu ne lasă să dăm nici ceea ce iese din această ''stoarcere", pentru a realiza cifrele cetute de convergentă ? Germania si alte state îsi aruncă toti banii pe care-i adună în fiecare an pentru a împlini acest obiectiv al convergentei. De vreme ce spun că ne iubesc si că ne vor în interiorul Europei Unite, atunci de ce nu au avut ei însisi bunăvointa să ne spună: ''Uitati, Grecia care vrea să fie împreună cu noi si care duce o luptă cinstită, este nevoită să cheltuiască o mare parte din produsul efortului ei pentru apărarea drepturilor ei suverane. De aceea trebuie să legiferăm si să adoptăm întâi de toate o dogmă externă unitară de apărare. Să se stabilească granite europene externe, astfel încât nimeni să nu mai uneltească împotriva lor si să le mai conteste, si astfel Grecia să se poată uni cu noi". Infrătirea si solidaritea impun tocmai aceste lucruri, fratii mei! Ei însă, dimpotrivă, ne cer să ne desfiintăm granitele interne ! In timp ce ne pun să semnăm acorduri misterioase, cedându-le lor toate drepturile noastre de autonomie, în timp ce impun acordul Schengen, conspirând împotriva libertătii cetătenilor, ei arată o absolută indiferentă fată de granitele noastre externe, si asta mai ales în momentul în care planifică până si cel mai mic pestisor din apele noastre teritoriale. Toti aceia care au minte înteleg ce voim să spunem aici. Intrebăm asadar: 1) De ce nu vor prietenii nostri, europenii, să considere granitele noastre externe ale lor - asa cum fac cu cele interne ? De ce atunci nu ne apără, luându-ne partea ? Poate urmăresc si mentin ei însisi acest climat pentru că, pe de-o parte, Franta ne vinde mirajele ei, în timp ce Germania ne vinde elicopterele si tancurile ei. Ei nu se află deloc de partea noastră si o dovadă foarte evidentă pentru toate acestea este faptul că exercită presiuni ca Grecia să accepte să fie finantată de Turcia. Iar lucrul cel mai ciudat din toată povestea este că vor să ne mai si pedepsească pentru abaterea noastră de la programul de convergentă, impunându-ne cea mai severă austeritate. Si ne facem că nu întelegem ce legătură are această austeritate cu criza care creste continuu si cu tensiunea din Marea Egee. Ne-au explicat foarte limpede, fireste, că în nici un caz nu va fi vorba să intrăm în prima fază a uniunii monetare. De ce ? Dar se vede foarte limpede: sunt hotărâti prin această severă austeritate impusă poporului nostru, fără o dată la care urmează să înceteze, să-l silească, fără a-l lăsa însă să moară, să accepte fără conditii uniunea. Aici e foarte nimerită consideratia ziaristului Mihail Fiorante din ziarul ''To Paron" (''Prezentul"), din 24 noiembrie 1996 (pe care mi l-a trimis), care ne lasă să întelegem când va sfârsi această auteritate: ''Când vei lua dintr-un corp si ultima picătură de sânge si îl vei lăsa mort, atunci poti fi sigur că s-a terminat cu donările de sânge, s-a terminat cu transfuziile".

Incheiem, lăsându-le pe toate în seama judecătii dumneavoastră; noi ne bazăm pe judecata populară care spune: ''Când ai asemenea prieteni (asociati), dusmani ce-ti mai trebuie ?" Cât despre asa-zisele măsuri corective pe care asociatii nostri îsi dau mereu osteneala si se grăbesc să le ia, reconsiderând mereu conventiile si atitudinea lor în functie de constatările si de reactiile noastre, noi nu le vom lua în consideratie pentru că am învătat că: ''Ziua bună se cunoaste de dimineată".


Nu avem avantaje economice

Toti cei care sustin că ne bucurăm de anumite avantaje economice de la Europa Unită dovedesc o mare necunoastere a temei sau poate au vreun interes de la această uniune. Desigur, e cert faptul că anumite persoane au avantaje economice, asa cum de asemenea e cert faptul că cel câstigat nu e poporul, lucru pe care în această clipă îl dovedesc foarte limpede datele statistice pentru somaj, închiderea a sute si mii de întreprinderi mici si mijlocii si gâfâitul tuturor cetătenilor greci contribuabili. Asadar, după cum se pare, de avantajele economice se bucură anumiti factori economici si politici care se numără pe degete, dar care, stiind să-si facă bine treaba, au pus mâna, asa cum se spune, pe anumite mijloace si canale de comunicare si informare în masă si prin ele arată că, vezi Doamne, toti grecii au de profitat.

Toti vorbesc de pachetele Delor, dacă le luăm sau nu. Totusi, sunt putini aceia care s-au asezat si s-au ocupat îndeaproape de problemă spre a vedea: 1. pentru ce motiv se dau; 2. de unde provin acesti bani; 3. în ce scop se dau banii. Dacă nu v-ati ocupat de această temă, vă vom informa noi: mai întâi si mai întâi acesti bani se dau numai si numai pentru a se realiza anumite lucrări programate de Europa si pentru a fi creată o infrastructură care va fi folosită apoi de statul unit european. De aceea vedeti că, în timp ce factorii responsabili sustin că n-au pentru dumneavoastră ''nici o drahmă", sume uriase sunt puse la dispozitie pentru mari lucrări rutiere, cum este si terminarea căii Egnatia (pe care o vor folosi TIR-urile europenilor care transportă mărfuri în Răsărit) sau aeroportul din Spata (ca să aibă aeroporturi modernizate) sau modernizarea marilor porturi ale tării, modernizarea telecomunicatiilor si infrastructura întregii dotări electronice, care va servi la punerea în practică a controlului mondial. Toate aceste lucrări se realizează pentru a sluji intereselor lor si nu pentru dezvoltarea noastră natională, sau pentru ajutorarea cetatenilor defavorizati.

In ceea ce priveste provenienta acestor bani, trebuie să stiti că cea mai mare parte a lor provine din contributiile noastre la fondul european - sume care nu sunt comunicabile ! Nu trebuie, cu alte cuvinte, să stim ce dăm noi, trebuie să stim numai ce ne dau ei, pentru a-i considera binefăcătorii nostri.

Dacă facem totusi o socoteală a ceea ce dăm si a ceea ce primim înapoi, veti vedea limpede că ne însală. Comparati cifra de afaceri a importurilor si a exporturilor pe care le avem pe ramură: în agricultură, în industrie, în cresterea animalelor etc., si veti constata că ne sug chiar si măduva, stingând orice e grecesc.

Nu cumva vedeti si dumneavoastră că poporul are avantaje economice din toată această procedură a uniunii ? E de la sine înteles că pentru a câstiga noi, altii trebuie să piardă. Dumneavoastră credeti că vor pierde cei care au inventat ideea convergentei economice ? Noi, din partea noastră, vedem că ne conduc cu exactitate matematică la o restrângere industrială, privatizând totul si închizând pe rând dar sigur toate întreprinderile mici si mijlocii. Vedem că singurul lucru pe care îl veti dobândi treptat dumneavoastră, poporul, în drumul spre convergentă, va fi reducerea veniturilor dv. sociale, cu toate urmăriie negative pe care le poate aduce după sine un asemenea lucru. Cât despre faptul că economia noastră se va redresa prin aceste măsuri, suntem absolut siguri si noi că, atunci când toti vom muri din cauza ''stoarcerii" prea mari si când toate de aici le vor prelua germanii, sigur se va redresa si economia tării noastre.

Aveti în vedere si faptul că în anumite părti ale Greciei deja au fost votate cantinele colective, unde merg să mănânce sute de săraci ? Sau poate s-a nimerit să cititi sau să auziti că aproximativ 60 de milioane de europeni se află deja sub limita sărăciei ?


Epilog la partea întâi

Cred că fiecare dintre dumneavoastră, după toate acestea, veti întelege că:

1. Nu este posibil, ca cetătean grec, să fiu indiferent la soarta tării mele si să mă străduiesc să merg înainte pe calea mea întru Dumnezeu fără să-mi pese, când în acelasi moment niste străini îmi duc tara către d..... Consider că fără ''convergenta (unirea, n. tr.) noastră, a amândurora" nu e cu putintă să prospere cineva. Cred că toti sunteti de acord că înaintea convergentei economice cu străinii trebuie să existe mai întâi ''convergenta noastră, a amândurora".

2. Pentru că am împuternicirea de a fi si duhovnic, la mine vin multi afectati de criza de care am vorbit mai înainte, care cu disperare îmi cer să-i ajut în diverse moduri sau să le dau sfaturi. Consider că e datoria mea să transmit durerea inimii lor factorilor responsabili si celor care conduc această tară. Din partea mea pot să le-o ofer si asta si fac, ca să fiu consecvent cu mine însumi si ca să nu fiu mustrat mai târziu de constiinta mea.

3. Iertati-mă dacă am vorbit prea mult despre această temă de maximă importantă. Doresc ca noi toti să ne asumăm răspunderile care ne revin, să actionăm în consecintă, să facem ceea ce trebuie ca să punem frână acestei crize care si-a făcut aparitia si care vedem că, cu cât va trece timpul, cu atât mai mult se va înrăutăti.

 


Partea a doua

Acordul Schengen


Introducere


Din cele scrise în prima parte a acestei cărti, oricine poate vedea foarte limpede că lipseste spiritul democratic din întreaga procedură de creare a UE. Se străduiesc cu multă grijă să ascundă popoarelor care va fi forma ei finală si de aceea purced treptat la crearea unor noi acorduri, cum este si cel de la Schengen. Fireste, noi rămânem neclintiti în pozitia noastră initială si nu suntem de acord cu clădirea unei Europe Unite care nu are deloc temelii. Asa procedează, de altfel, orice cetătean cu minte si lucid. Pentru că, făcând cunostintă cu acest acord, se va întări si mai mult pozitia noastră descrisă mai sus, vom trece pe scurt la analiza lui.


Acordul Schengen - câteva date istorice

Anumite persoane care se găsesc în spatele întregii proceduri de creare a UE si care încearcă să tragă sforile în modul lor cunoscut, dintr-o dată, într-un secret deplin, au semnat un acord ''diferit de celelalte". La 14 iunie 1985, Germania, Franta, Luxemburg, Olanda si Belgia au semnat în orasul Schengen din Luxemburg acordul cu acelasi nume. Membrii fondatori ai acestui acord au mai făcut de atunci un pas, semnând la 19 iunie 1990 acordul de aplicare a Conventiei Schengen, un document constituit din 142 de articole. In 1990 a semnat Conventia Schengen si Italia, iar în 1991 au aderat la ea Spania si Portugalia. In noiembrie 1992 au semnat acordul Schengen si Grecia si Austria, iar în decembrie 1996 l-au semnat Danemarca, Suedia si Finlanda.


Continutul acordului

Nu e posibil să cităm aici toate articolele Conventiei Schengen, care ar forma o întreagă carte. Vă vom spune în rezumat ce li se impune popoarelor prin această conventie si oricine va dori să vadă în detaliu întregul ei continut poate consulta cărtile apărute, care cuprind toate prevederile si toate articolele.

Asadar, această Conventie, pentru prima dată în analele istoriei, vine să ceară legalizarea urmăririi tuturor cetătenilor ! In ansamblul ei, Conventia vorbeste despre cum trebuie să se realizeze această urmărire.

In art. 99, § 2, scrie: ''O asemenea înregistrare se poate realiza (...) si cu scopul prevenirii amenintărilor la adresa sigurantei nationale: a) In cazurile în care există indicii reale care creează bănuieli că o anumită persoană are intentia să comită, sau comite, mai multe fapte si deosebit de grave pedepsite de lege; b) în cazurile în care aprecierea generală a unui anumit individ, si în special pe baza faptelor pe care deja le-a comis până la un anumit moment, permite să se presupună că persoana avută în vedere va comite si în viitor fapte deosebit de grave pedepsite de lege." In acelasi art. § 6: ''Dacă nu este permis controlul special în conformitate cu legislatia unei tări participante, atunci controlul special se transformă automat în aceasta tara-membru în urmărire discretă".

In art. 96, § 2: ''Hotărârile se pot baza pe amenintarea ordinii publice sau a sigurantei statului, amenintare pe care e posibil să o constituie prezenta unui străin pe teritoriul national. Acesta poate fi în mod special cazul: (...) 2) Unui străin împotriva căruia există bănuieli întemeiate că a comis fapte grave pedepsite de lege (...) sau împotriva căruia există indicii reale că are intentia să execute asemenea fapte care încalcă legea pe teritoriul unui stat membru".

Vedem printre altele că acest acord perverteste si denaturează spiritul sistemului nostru penal care se bazează pe încălcări ale legii dovedite si nu pe suspiciuni, sau pe vreo bănuială sau vreun indiciu. Prin acest acord e desfiintat neîndoios principiul de bază al statului de drept, care e prezumtia de nevinovătie si se consfinteste prezumtia de vinovătie a cetătenilor. Până acum, dacă cineva ne acuza de vreo faptă, trebuia să dovedească în fata autoritătilor că suntem vinovati, în timp ce acum e permisă urmărirea cetăteanului numai si numai pentru că pot exista anumite suspiciuni, că e posibil, în viitor, să existe o dispozitie din partea sa de a încălca legea ! Asadar, de acum înainte va trebui ca cetăteanul însusi să-si dovedească nevinovătia.


Caracterul antiderhocratic al acordului

Astfel, asa cum s-a făcut toată regia acordului si asa cum a avut loc semnarea lui de către membrii fondatori în 1985, în cel mai mare secret, încât popoarele au aflat doar în 1988 ce s-a comis, credem că se vede foarte clar că cei care l-au fabricat au ezitat să-l scoată la lumină, de aceea au făcut-o metodic si treptat. Când popoarele au fost informate de continutul acordului, imediat au început să ''răsară" de peste tot reactii ale statelor, ale popoarelor, ale cetătenilor, chiar si în Parlamentul european. Ce-au făcut atunci promotorii acestui acord ? Au răspuns: 1. Aveti dreptate să vă temeti, de aceea si noi - urmând să vă alungăm nelinistile justificate - pentru a fi pusă în aplicare Conventia, obligăm fiecare stat membru să adopte, cel mai târziu până la intrarea în vigoare a prezentului acord, ''legislatia natională necesară, asa încât să se asigure un nivel de protectie a datelor cu caracter personal". (Cu celelalte 99 de niveluri ce s-a întâmplat ?) 2. Transmiterea datelor cu caracter personal prevăzută în prezentul acord nu se poate face decât atunci când prevederile pentru protejarea datelor cu caracter personal, prevăzute la paragraful 1, vor intra în vigoare pe teritoriul statelor-membre, state pe care le priveste transmiterea datelor" (art. 126).

Considerând deci necesară adoptarea unei legi nationale a protejării cetăteanului de acordul Schengen, mărturisesc deschis că acest acord conspiră împotriva cetătenilor liberi. Cu alte cuvinte, ei mărturisesc primii ceea ce noi constatăm pe urmă.

Uitati-vă, dar, fratilor, cum vin să ne însele si să ne smulgă consimtământul prin metoda inducerii în eroare si a minciunii!


Proiect de lege - ''Protejarea individului de prelucrarea datelor cu caracter personal"

Pentru că UE obligă Grecia să aplice acordul Schengen din octombrie 1997, tara noastră a trebuit să depună eforturi pentru pregătirea deplină a punerii sale în practică. Cele mai importante probleme pe care le întâmpină deplina punere în aplicare în tara noastră a acordului Schengen sunt următoarele: 1. Votarea legii protejării datelor cu caracter personal. Această lege este o premisă de bază pentru trecerea în tara noastră la validarea acordului Schengen, astfel încât acesta să fie pus în aplicare. 2. Infrastructura electronica cerută pentru sustinerea tehnică a acordului Schengen. (In ce priveste infrastructura electronică, aceasta a început să se materializeze aproape cu un an mai devreme. Acordul Schengen se aplică asadar cu mult înainte de a fi validat de Cameră. Vedeti atunci câtă consideratie au pentru guvernele si pentru popoarele lor; mai întâi se construieste infrastructura si începe să se aplice acordul si numai apoi reprezentantii poporului se presupune că se pronuntă în legătură cu ce doreste poporul. Atât de ''democratic" ne impune această Europă tot ce doreste !


Mai regalisti decât regele

In martie 1997 a venit în Parlamentul grecesc spre votare celebra lege cu denumirea: ''Protejarea individului de prelucrarea datelor cu caracter personal". Fiti atenti aici, fratilor, ce s-a întâmplat: prin articolele legii 2472/1997, pe care au făcut-o, vezi Doamne, ca să ne protejeze de acord, ei depăsesc chiar si ce prevede acordul însusi. Si în timp ce articolele vorbesc despre date care privesc asa-zisa combatere a criminalitătii, prin legea 2472/1997 se adaugă în plus si culegerea de date foarte personale, cum ar fi provenienta rasială si natională, convingerile politice, religioase, rasiale, filosofice, participarea la organizatii sau la corporatii sindicale, probleme care privesc sănătatea, protectia socială si viata erotică personală.

Asa cum putem constata, prin acest acord au venit să ne lege picioarele; desi au făcut legea 2472/1997 ca să ne protejeze, ne-au legat de fapt si de mâini, si de picioare. Foarte multi deputati din toate partidele au cerut ca legea să nu se voteze si au cerut să li se dea o explicatie asupra scopului pe care-l serveste urmărirea vietii particulare a cetătenilor si centralizarea datelor personale. Bineînteles că n-au primit nici un răspuns ! Domnul deputat Ioannis Kapsis a luat cuvântul în Cameră pe 13 martie 1997 si a cerut domnului ministru al Justitiei să-i răspundă atunci imediat: ''Prima mea observatie se adresează personal ministrului, care are un bogat istoric de lupte pentru cauza democratiei si a drepturilor individuale, si îl rog să-mi spună - pentru a putea vota acest articol - un caz ipotetic în care culegerea de date personale poate constitui un avantaj pentru societate în ansamblul ei. Il rog să mă întrerupă si să-mi spună un caz, cel mai fantastic si cel mai ipotetic. Dacă nu mă întrerupe, va trebui ca în week-end să se gândească la această prevedere si să interzică categoric orice centralizare de date personale, Nu pot întelege de ce societatea în întregul ei sau statul va fi protejat dacă cunoaste preferintele mele erotice sau activitătile mele. Nu mă tem, domnule ministru. Stiti că întreaga mea viată e deschisă ca o carte. Vă fac si un serviciu. Nu trebuie ca această dispozitie să poarte semnătura lui Iannopoulos" (din procesele verbale ale Camerei).

Bineînteles că nu a existat bunul simt cuvenit, acela de a se răspunde la întrebarea deputatului care privea datele cu caracter intim. Si oricine nu si-a pierdut încă judecata va întelege de ce vor toate aceste date si de ce nu răspund la aceste acuzatii când sunt întrebati în mod oficial în Parlament de către reprezentantii poporului. De altfel, toate le fac spre binele poporului!


Denumirea Legii 2472/1997

Această lege s-a numit ''Protejarea... " numai si numai pentru a fi înselati. In conformitate cu spusele reprezentantilor poporului, ale parlamentarilor, numai eufemistic legea s-a numit asa, pentru a nu suna rău, cum spre exemplu Marea neprimitoare, neospitalieră a fost numită Marea Ospitalieră. La fel au procedat si cu titlul legii. Domnul deputat Evghenios Haitidis, la 12 martie 1997, foarte bine a spus că: ''... în loc să ne protejeze, într-un mod, as spune, ascuns, cu o piele de oaie care încearcă să-l facă pe lup o oaie inofensivă, această lege legiferează în esentă - acolo unde vrea - aceste încălcări, aceste transgresări ale oricărei notiuni de deontologie, ale oricărei notiuni de etică, dar si ale oricărei notiuni - as spune - de democratie... " (din procesele verbale al Camerei).


Legea 2472/1997 va fi în vigoare până la validarea acordului

In tara noastră acum, în ultimul timp, se întâmplă lucruri ciudate. Desigur, n-am vrea niciodată să credem că ministrii si deputatii nostri orice fac, fac ca să ne vândă legati de mâini si de picioare străinilor. Ne adresăm deci tuturor acelora care au votat legea 2472/1997 si îi întrebăm: pentru ce motiv prietenii nostri, asociatii nostri, întrucât spun că au proiectat această lege ca să protejeze popoarele, n-au integrat-o chiar în articolele acordului Schengen ca, după validarea sa, să intre în vigoare si legea respectivă, de vreme ce va fi cuprinsă în articolele sale ? Răspunsul e simplu pentru toti cei care încă obisnuiesc să gândească lucrurile si să le studieze. Acordul Maastricht, acordul Schengen, orice acord european, si în general dreptul comunitar, izvorăsc din dreptul international si prin urmare sunt primare. Dimpotrivă, legea care s-a votat în Cameră este o lege natională comună care, după validarea acordului, cedează în fata sa. Sigur, o dată cu această lege cedează si toate reglementările pozitive pe care le prevede si care vin în contradictie cu articolele acordului. Astfel, de acum înainte poporul e lăsat la mila fiecărui guvernant si la mila unei autorităti necunoscute. A unei autorităti care are dreptul prin lege să culeagă si să prelucreze date; să hotărască în ceea ce priveste aceste date si care - de notat - e supremă si incontrolabilă, adică nu poate fi controlată absolut de nimeni.

Legea de care vorbeam (2472/1997) serveste două scopuri: în primul rând, votarea ei a fost o conditie indispensabilă pentru validarea-acordului Schengen. In al doilea rând, prin votarea acestei legi a fost repusă în vigoare vechea lege (1599/1986 a lui M. Koutsoiorgas), a emiterii cărtilor electronice de identitate si a numărului de cod unitar de înregistrare, dar deja intrăm în procedura emiterii lor.


Emiterea identitătilor electronice nu e optională

Ii auzim pe foarte multi spunând: pentru că poporul nu doreste noile identităti electronice va trebui ca acordarea lor să se facă optional. Acest punct de vedere îl citim chiar si în circularele unor cucernici si luptători arhierei, care cu constiinta curată se îngrijesc de turma lor si care nu sunt indiferenti. Dorim ca putinele lucruri pe care le aducem aici si pe care le veti citi mai departe să ne informeze pe noi toti în legătură cu această temă atât de delicată, pentru a actiona apoi asa cum trebuie.

Acordul Schengen izvorăste, asa cum am spus, din dreptul international, care e primar si, prin urmare, superior oricărui drept national. Acordul impune fiecărui stat membru să-l valideze, sa-l pună în vigoare si în aplicare pînă la un anumit termen. In cazul în care statul-membru nu se conformează în intervalul de timp prevăzut, acesta va suporta si sanctiuni. Pe de altă parte, nici o reglementare din dreptul national nu poate fi superioară dreptului comunitar (acordului). Acest lucru va trebui considerat de la sine înteles, pentru că, dacă dreptul comunitar n-ar fi fost angajant, atunci Comunitatea, care se bazează pe acorduri, s-ar fi dizolvat.

Asadar, prin acest acord, UE obligă statele membre să-i respecte fără nici cea mai mică abatere recomandările. Orice stat care nu se conformează suportă sanctiuni sau se retrage si nu mai participă la acord. Prin urmare, acordul este angajant si nu lasă posibilitatea ca, într-un stat, jumătate să se supună prevederilor acordului si cealaltă jumătate, dintr-un motiv sau altul, să nu se supună. Ceea ce a spus si ministrul nostru, domnul Evanghelos Iannopoulos, la 18 martie 1997, în Cameră: ''Vine asadar recomandarea si impune. Recomandarea, directiva, înseamnă Constitutie pentru Grecia. Sau o accepti, sau iesi din Comunitate: da sau nu. Aceste directive sunt legi ale Comunitătii. Te conformezi lor... " (fragment din procesele verbale ale Camerei). De asemenea, acelasi ministru, la propunerea care s-a făcut de a nu se vota această lege antidemocratică, pentru că drepturile omului sunt sfinte prin Constitutie, a dat un răspuns care merită atentia noastră: ''Orice trebuie să tăiem, să tăiem, dar nu în afara recomandării, pentru că vom avea probleme... " si mai jos: ''Am spus că deja avem Constitutie, recomandarea. Si stăm pe recomandare... " (Procesele verbale ale Camerei din 18.03. 1997. Fragment din discursul ministrului Evanghelos Iannopoulos.)

Vedem că Statul însusi, cu Constitutia sa, nu poate să nu respecte recomandarea acordului. De ce nu întelegem asadar că, cu atât mai mult, nici chiar o parte din popor, chiar dacă această parte constituie majoritatea zdrobitoare, nu poate să nu respecte prevederile acordului ? Când statul însusi mărturiseste că e neputincios, atunci prin ce lege natională simplă ne vor fi consfintite drepturile ? Sau, mai mult încă, promisiunilor cui vom încredinta, ca niste naivi, această temă de importantă majoră, ''făcând să atârne un întreg popor de gâtul nostru" ? In ce moment - asa cum o arată lucrurile - va ceda chiar si Constitutia noastră, pentru că acordul izvorăste din dreptul international, care este primar ? In sfârsit'' să nu abordăm o temă care e atât de gravă cu o asemenea lipsă de responsabilitate. Să întrebăm câtiva distinsi oameni ai legii ca să vedem dacă este cumva posibil să fie semnat un acord Schengen de către stat, iar aplicarea lui să fie optională. Sau poate vreti să ne bazăm pe angajamentele oamenilor nostri politici, care ne vor asigura că va fi optională emiterea cărtii de identitate, numai ca să domolească reactiile poporului ? După ce se vor domoli aceste reactii provocate de tema validării acordului si vor fi emise cărtile de identitate, ne vor spune adevărul, adică: cine nu are identitatea electronică nu va fi un cetătean cu situatie legală si va avea de suportat toate consecintele pe care le prevede legea. Vă rugăm mult să aveti în vedere toate aceste lucruri, precum si faptul că nu este posibil caj umătate din cetătenii unui stat-membru să apartină acestui acord si cealaltă jumătate să nu apartină. Dacă acordul n-ar fi avut un caracter angajant, întelegeti ce s-ar fi întâmplat în statele-membre ale Europei ? Distinsii oameni politici care iubesc tara si religia noastră ne-au informat că, după validarea acordului, statul va începe să emită cărtile electronice de identitate. Apoi, printr-o metodă vicleană, vor obliga muncitorii să le primească în ramura si în domeniul în care lucrează. Mai întâi îi vor obliga pe cei din serviciile publice, apoi treptat, treptat pe ceilalti, astfel încât să nu se nască reactii generale împotriva acordului. De aceste reactii generale se tem ei! De aceea si urmăresc să-i izoleze în mod ingenios, pe ramură, pe cei mai sensibili, care simt că se aduce atingere sentimentului lor religios si libertătii lor.

Intelegem deja, cred, că nu e cu putintă în nici un caz să functioneze caracterul optional. Functionează, după cele spuse de ministrul nostru: ''da sau nu"; nu e cu putintă ca jumătate din cetăteni să aibă un număr de cod unitar de înregistrare si cealaltă jumătate nu.


Cum se leagă Acordul Schengen de numărul 666

Acordul Schengen este acel cadru teoretico-legislativ prin care este dată acum si posibilitatea juridică a culegerii de informatii despre cetătenii popoarelor, devenind marginale toate articolele fundamentale ale tuturor Constitutiilor europene care, în conformitate cu Carta europeană, arătau respect fată de libertatea privată si personală a cetăteanului. Se desfiintează deja dezvoltarea în libertate a personalitătii umane. Este asadar un sistem care permite unora să exercite o urmărire electronică mondială si un control la nivel personal. Asa cum am explicat, de aceea protestează fiecare cetătean, văzând cum i se ia bunul inalienabil care e libertatea sa personală si cum sunt abolite toate articolele fundamentale ale Constitutiei prin care fusese consfintită libertatea personală. Aici asadar suntem de acord toti, indiferent de ideologie, că nu este posibil să se legifereze abolirea libertătii omului, ceea ce tocmai a făcut validarea acordului Schengen.

In afară însă de partea teoretică a acordului si de cadrul legislativ, mai există si o altă parte care priveste punerea sa în aplicare, parte care se referă la modul în care va deveni posibilă culegerea electronică a datelor (urmărirea), clasificarea datelor personale si prelucrarea lor. Să vedem asadar ce mod de aplicare au ales. Numai că aici trebuie putină atentie, ca să întelegem exact ce se întâmplă, de ce, adică, se străduiesc toti să treacă întreaga chestiune pe ascuns, pentru a evita reactiile.

Legea 2472/1997 a ''Protejării individului de prelucrarea datelor cu caracter personal", în art. 8 (interconectarea arhivelor) spune că e vorba de a se face uz de un număr codificat unitar de înregistrare. Această lege, prin votarea ei, a reactivat legea 1599/1986 a lui M. Koutsoiorgas, care pe baza art. 2 stabilea aplicarea numărului de cod unitar de înregistrare (NCUI). Acesta este format din 13 cifre si simboluri si este unic în lume pentru fiecare cetătean. Cel mai probabil mod prin care va fi dat se spune că va fi cunoscutul cod barat (linear) de marcare a produselor în sistemul E.A.N. - 13 (vezi studiul electronic care urmează), sistem care, stim foarte bine, cuprinde numărul 666. Numărul de cod unitar de înregistrare va însoti de acum înainte fiecare cetătean si va cuprinde: buletinul de identitate, certificatele de stare civilă, carnetul de votant, numărul din lista electorală, pasaportul, carnetul de asigurare, codul de înregistrare fiscală, permisul de conducere, numărul din registrul de nasteri (sex masculin sau feminin), numărul din registrul de stare civilă, numărul din registrul consular, contul personal la bancă. Asadar, în putine cuvinte, e vorba de un număr personal care va însoti cetăteanul în fiecare tranzactie cu Statul si în fiecare activitate. Acest număr va înlocui orice priveste individul; va fi folosit oriunde si oricând, încât fără el nu va fi posibilă nici o tranzactie.

Trebuie acum să vedem unde se va găsi acest număr de cod unitar de înregistrare. Fiecare număr se va fi înregistrat în Banca Natională de Date, care va fi conectată la Banca Transnatională de Date de la Strasbourg si de la Bruxelles; de altfel, toate băncile de date nationale mai mici din statele membre vor fi conectate între ele. Acolo se va găsi un dosar electronic al fiecărui cetătean înregistrat, cu un număr de cod unitar de înregistrare, asteptând să se umple cu toate datele care vor fi culese.

Să vedem acum cum se va realiza culegerea datelor.Intelegeti că urmărirea a 350 de milioane de oameni de către o mie de indivizi este imposibilă. De aceea, pentru a se realiza acest control, numărul de cod unitar de înregistrare trebuie să însotească fiecare cetătean în fiecare aspect al vietii sale si în fiecare tranzactie pe care o face, pentru a fi culese datele prin tocmai folosirea acestui număr.

Nu ni s-a spus în ce mod va fi dat acest număr fiecărui cetătean si nicăieri în cadrul acordului nu se specifică cum se va da si unde va fi plasat. Prin urmare, de vreme ce, juridic vorbind, nu s-au angajat în ceea ce priveste locul în care va fi pus si ce va contine, li s-a dat puterea în alb să-l pună unde doresc si unde văd că serveste; de asemenea, li s-a dat puterea de a introduce în el orice număr codificat de sigurantă (666) doresc. Pentru modul de aplicare al controlului, nu i-am angajat; asadar, prin urmare, am semnat si i-am împuternicit în alb. E ridicol acum să stăm si să ascultăm pe fiecare spunându-ne că nu se vor emite identităti electronice, sau că în ele nu va fi cuprins numărul 666, sau că nu se va folosi sistemul E.A.N. - 13, sau orice altceva mai inventează ca să ne linistească si să ne suprime reactiile. Esenta temei stă în faptui că am semnat deja, si nu în ceea ce spun ei sau promit cu dărnicie. (Când cineva face un contract si-l semnează, e valabil numai ce este cuprins în scris în contractul respectiv si numai angajamentele prevăzute de părti a fi cuprinse. Promisiunile si angajamentele în afara contractului nu au valabilitate si nici existentă juridică. De exemplu, dacă cineva face un contract cu un antreprenor pentru construirea unei clădiri, în acest contract vor fi cuprinse: costul, durata si termenul executiei, terenul si planul de constructie, sistemul de plată; toate acestea sunt valabile pentru antreprerior si-l angajează numai pe el. Modul însă în care va fi construită clădirea si mijloacele folosite, când în contract nu există vreun angajament scris asupra lor, tin de libera alegere a antreprenorului, adică tot ce priveste săparea temeliilor, dacă se vor folosi muncitori cu cazmale sau excavatoare,sau în ceea ce priveste turnarea betonului, dacă amestecul se va face cu mâna sau va fi adus gata preparat în betoniere.) Revenind însă la tema noastră, rezumând, vă atragem atentia că pentru modul de aplicare al acordului nu s-au angajat si, prin urmare, pot da oricum numărul codificat unitar de înregistrare. De exemplu: prin carta de identitate, prin orice cartă financiară, prin orice cartă de sănătate, sau prin orice microcip implantat pe mână sau pe frunte.

In cadrul discutiei care a avut loc în legătură cu acordul Schengen, s-a propus ca cel mai eficient mod de aplicare plasarea acestui număr pe mână sau pe frunte, pentru a nu exista pericolul ca, introdus pe vreun card oarecare, fie de identitate, fie de alt fel, posesorul său să-l piardă, să-i fie furat sau să fie falsificat. S-a hotărât ca propunerea să fie restudiată, de vreme ce toate tările ''fac greseala" anterior să semneze si să valideze acordul Schengen. Domnul K., jurist la birourile Comisiei Europene din Luxemburg, a spus: ''A fost discutată în cadrul acordului Schengen tema plasării acestui număr de cod de înregistrare pe frunte sau pe mână". Si a subliniat: ''ceea ce vă spun eu acum s-a spus întocmai".

Rezumând asadar, spunem că acordul are două fete: are o latură juridică si teoretică, care e si cea esentială, si o a doua, care e modul de aplicare a acordului. Prin latura sa juridică si teoretică, acest acord desfiintează articolele fundamentale ale tuturor Constitutiilor europene si ,asadar, si pe cele ale Constitutiei grecesti, care consfintesc drepturile omului si libertatea individului si a întregii societăti. Astfel, este desfiintată notiunea de cetătean liber si sunt fabricati niste supusi controlati electronic ai unei autorităti incontrolabile. Faptul împotriva căruia noi toti reactionăm este acela că acordul Schengen desfiintează libertatea personală, legiferează urmărirea discretă si, prin urmare, culegerea secretă a datelor. Discretă înseamnă să nu stie celălalt nici că-l urmăresc, nici că se culeg informatii despre el si nici cum sunt înregistrate aceste informatii. Se instaurează notiunea de suspect pe baza unor suspiciuni generale si vagi. Se legiferează astfel posibilitatea urmăririi si a înregistrării datelor despre indivizi despre care se presupune că sunt predispusi în viitor să încalce legea ! Reactionăm de asemenea si împotriva modului de aplicare a acestui acord, pentru că aduce atingere constiintei religioase a sute de milioane de crestini, prin întrebuintarea ca număr international de sigurantă a lui 666 si prin plasarea codului barat folosit pentru produse pe mână sau pe frunte. Toate aceste elemente pe care le găsim în Sfânta Scriptură ne informează că se încearcă înrobirea omului într-o măsură care n-are precedent.

Asadar, reactia împotriva însemnării si împotriva numărului este în esentă o reactie numai si numai împotriva desfiintării libertătii. 0 abolire care are toate caracteristicile din Sfânta Scriptură si care ne avertizează că orice altă abolire a libertătii din trecut ar păli în fata ei.

Aceste putine lucruri vi le-am spus ca să cunoastem ce ne impun si pentru ce motiv anume reactionăm împotriva acordului Schengen.


Statutul legal în tara noastră astăzi

Din păcate, toate în epoca noastră arată că trecem printr-o perioadă de confuzie. Toate se petrec în obscuritate si se uneltesc în întuneric. Pe lângă aceste probleme, tara noastră mai are de suportat si o problemă de ordin juridic care, din păcate, prin faptul că nu se rezolvă ne împovărează pe zi ce trece si ne angajează tara: prin integrarea noastră în UE, Grecia se găseste între dreptul comunitar si propria ei Constitutie, care numai aparent sunt egale si echipotente. Incă nu ni s-a explicat care din cele două prevalează, în cazul în care ajung să se confrunte, pentru că numai atunci când unul nu vine în contradictie cu celălalt toate merg bine.

Astăzi constatăm că în practică Constitutia noastră e anulată atunci când vine în contradictie cu prevederile unui acord, cum este de exemplu acordul Schengen. Prin acest acord este legiferată culegerea si prelucrarea de date personale, fapt care vine în contradictie cu Constitutia noastră, care stabileste: ''Respectarea si protectia valorii omului constituie obligatia de căpătâi a statului", ''Libertatea personală este inviolabilă" (art. 5, § 3); ''Fiecare are dreptul să-si dezvolte liber personalitatea si să participe la viata socială, politică si economică a tării... " (art. 5, § 1); ''Toti cei aflati în statul elen se bucură de absoluta protectie a vietii, a demnitătii si a libertătii lor... " (art. 5, § 2); ''Viata particulară si familială a individului este inviolabilă" (art. 9, § 1); ''Confidentialitatea corespondentei si a liberei comunicării de orice fel este absolut inviolabilă... " (art. 19); ''Statul ia măsurile cuvenite pentru asigurarea libertătii sindicale... " (art. 23, § 2). Există încă multe alte prevederi care vin în contradictie cu cele ale acordului Schengen; vedem în practică, pe de o parte Constitutia noastră cedând, iar pe de alta acorduri care par a fi transconstitutionale, în acord cu hotărârile ''anumitor" tribunale supreme, a căror motivatie este următoarea: ''Dreptul comunitar izvorăste din dreptul international si, fiind primar, e mai presus de dreptul constitutional al statelor membre". Actualul ministru al Justitiei, Evanghelos Iannopulos, la votarea legii a spus: ''Recomandarea, directiva, înseamnă pentru Grecia Constitutie", si ''avem o Constitutie care e tocmai această recomandare. Si pe această recomandare stăm". Ministrul însusi mărturiseste indirect că pentru Grecia Constitutia sunt deja recomandarea comunitară si acordul si că lui suntem obligati să ne supunem de acum înainte si pe el ne vom baza. Aceasta este de fapt problema ! Nu e cu putintă ca vreodată natiunea noastră să se sprijine pe declaratiile, oricare ar fi ele, ale unui ministru în legătură cu o temă atât de importantă, asa cum nici un judecător nu se poate pronunta după propria sa judecată. Chestiunea desfiintării Constitutiei este o problemă care tine de vointa poporului grec si întrucât acest popor nu s-a pronuntat pentru asa ceva, în baza art. 93, § 4 din Constitutia Greciei: ''Tribunalele sunt obligate să nu aplice nici o lege al cărei; continut contrazice Constitutia"; iar în baza art. 87, § 2: i ''Judecătorii, în exercitarea atributiunilor lor, se supun numai Constitutiei si legilor si în nici un caz nu sunt obligati a se conforma prevederilor care urmăresc dizolvarea Constitutiei".

Corpul nostru legislativ national trebuie să respecte si suveranitatea populară, independenta noastră natională si Constitutia tării noastre si să nu promoveze desfiintarea ei, care ar însemna sfârsitul autonomiei si disparitia natiunii noastre. Vrem să credem că ultimele anunturi despre revizuirea Constitutiei si revizuirea care va urma nu au drept scop si subminarea tuturor acestor articole ale Constitutiei prin care e consfintită suveranitatea populară si libertatea cetăteanului, drepturile omului, suveranitatea natională si autonomia tării noastre. Dimpotrivă, sperăm că revizuirea se va face numai si numai pentru a se delimita ''peisajul" celor două drepturi: al celui comunitar si al celui constitutional si pentru a se arăta foarte limpede si a se legifera dorinta poporului pentru o Europă democratică compusă din state autonome.

Din păcate, auzim că revizuirea Constitutiei, care este iminentă, are drept scop desfiintarea principiilor ei de bază, legiferarea de acum înainte a superioritătii dreptului comunitar fată de Constitutie si desfiintarea autonomiei populare prin transferarea tuturor puterilor centrului de la Bruxelles. Dacă noi, ca popor, nu reactionăm, să cunoastem că de acum înainte ni se vor impune toate proiectele antigrecesti si că nu vom mai putea face nimic, deoarece vor fi fost deja consfintite în Constitutie si prin această revizuire. Credem că deputatii, ca reprezentanti ai poporului, cu constiinta curată vor răspunde supunându-se articolului Constitutiei prin care se prevede: ''Libertatea si manifestarea nefalsificată a vointei populare, ca expresie a suveranitătii populare, e garantă de toti functionarii statului care sunt obligati s-o asigure în orice situatie".

Credem în justitia independentă si în functionarii nostri din Justitie cu constiinta curată; credem că vor respecta art. 87, § 2 din Constitutie, care prevede: ''Judecătorii în exercitarea atributiunilor lor se supun numai Constitutiei si legilor si în nici un caz nu sunt obligati să se conformeze prevederilor care urmăresc dizolvarea Constitutiei", asa cum sperăm si că vor respecta si art. 93, § 4, în conformitate cu care: ''Tribunalele sunt obligate să nu aplice nici o lege al cărei continut contrazice Constitutia".

In sfârsit nădăjduim în principalul păstrător al valorilor neamului nostru, în acest mândru popor grec, care încă o dată, de bunăvoie, se va supune părintilor săi si Constitutiei adoptate si votate de acestia, care în art. 120, § 4 stabileste: ''Respectarea Constitutiei atârnă de patriotismul grecilor, care au dreptul si obligatia de a se opune prin orice mijloc oricui încearcă s-o desfiinteze prin fortă."

''Respectul fată de Constitutie si fată de legile conforme cu aceasta si devotamentul fată de patrie si de democratie constituie obligatia fundamentală a tuturor grecilor."


Infrastructura unei dictaturi universale

Acordul Schengen înseamnă în esentă crearea unei uriase bănci electronice de informatii în care sunt înregistrate si se păstrează datele tuturor cetătenilor care vor participa la acord. Fără nici o rezervă, toti mărturisesc viciul democratic al acestui acord. Dacă vrem să credem justificările plauzibile pentru crearea acestui acord, nu trebuie însă în nici un chip să ignorăm faptul că pe baza viciului democratic, creat intentionat, poate deveni posibilă o dictatură, care în mod clar transpare prin Sistemul de Informatii Schengen (SIS).

Nu credem că poporul grec este atât de naiv încât să nu înteleagă ce se încearcă. Prin declaratia (formularul) de impozitare E-9, într-o perioadă fulger, l-au chemat să declare tot ceea ce are până la ultimul detaliu, fără a-i da timp să se gândească la ce se întâmplă, în vreme ce functionarii de la circa financiară tineau o mână pe receptor pentru a se informa ei însisi, în timp ce cu cealaltă primeau declaratiile de impozitare. In acelasi moment, în Parlament se vota legea care dă dreptul celor care au fabricat acordul Schengen să controleze ce facem, prin urmărirea tuturor datelor intime personale; în acelasi timp se impune si codificarea tuturor prin codul barat de marcare a produselor. Trebuie să stim cu totii că înainte de impunerea unei dictaturi se creează mai întâi o infrastructură. Cei mai cunoscuti dictatori au avut grijă să pună sub control totul, pentru a putea reprima orice reactie de după declararea dictaturii. Preacuviosul Paisie, în foarte importanta sa foaie pe care a împărtit-o tuturor în 1987, a scris limpede că: ''în spatele sistemului perfect al «card-ului de deservire» si de sigurantă, realizat prin computer, se ascunde o dictatură universală, se ascunde robia Antihristului (Apocalipsa 13, 16)".

Dacă nu ne dăm seama totusi acum ce va să vină în curând, peste putin timp si să vrem nu va mai exista posibilitatea de a protesta.

Cercurile obscure, care instalează infrastructura acestei dictaturi mondiale, încearcă să determine popoarele să semneze si să valideze acordul Schengen, mai înainte de a întelege cum actionează sistemul, pentru că atunci când vor întelege, cu sigurantă nu le va plăcea; dar, pe de altă parte, aceste popoare nu se vor mai putea opune. Astfel, cu orice sacrificiu, încearcă să forteze guvernele să accepte si să valideze documentele lor în cadrul cărora mai apoi să se miste. Aceste documente le dau puterea si să urmărească cetătenii, si să reprime orice reactie, si să emită identitătile electronice, dar si să mute de acum înainte numărul codificat unitar personal de pe cartea de identitate pe mână sau pe frunte.

Infrastructura dictaturii mondiale, de care se vorbeste în capitolul 13 al Apocalipsei, se construieste cu o exactitate matematică si e promovată într-un ritm foarte rapid. Din partea vointei politice, pare că deja a devenit fapt împlinit. Evolutia tehnologiei computerelor ''a sosit la timp", dând si din punct de vedere tehnologic posibilitatea urmăririi la nivel mondial. Numărul unitar codificat barat de marcare a produselor prin care si în care sunt înregistrate informatiile este deja o realitate. Numărul international codificat de recunoastere si de sigurantă, care este încorporat în acesta, este numărul concret al Apocalipsei, 666, fără nici o îndoială sau dezmintire din partea conducătorilor. Iar ''ca să pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra si vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei" (Apocalipsa 13, 16-17), este deja o chestiune de timp, pentru că foarte putin a mai rămas până la realizare. Deja (însemnarea) se pune la cale sistematic. Tinem în mâini tăieturi din ziare si materiale publicitare ale băncilor care propun întrebuintarea palmei pentru depunerea si scoaterea banilor.


Noul mod de culegere si de prelucrare a datelor

Unii nu au înteles cum vor fi culese si înregistrate datele lor personale si cred că vor exista anumiti oameni care-i vor urmări prin vechiul sistem traditional; de aceea vom spune două cuvinte si despre noul sistem economic mondial care încet, încet se impune si creează societatea fără bani. Scopul celor care îl promovează este acela de a înlocui banii lichizi cu un număr codificat. Vor să dea fiecărui om un număr de cod unitar, unic în lume, pe care să nu-l mai aibă un al doilea om de pe pământ. Acest număr de cod se va da în, primul stadiu pe un card sau pe o carte de identitate electronică si treptat se va transfera pe mână sau pe frunte. La scurtă vreme se va interzice circulatia banilor sub formă de numerar si cel care va arăta si folosi bani lichizi va fi pedepsit, si acest lucru cu pretextul că vor dori să controleze operatiunile ilegale. In acelasi timp însă, vor controla orice tranzactie.

Asadar sistemul va functiona după cum urmează: orice tranzactie economică pe care o va face cineva se va face pe baza numărului unitar codificat al cărtii sale de identitate sau al microcipului de pe mână sau de pe frunte si numai electronic. Să luăm un exemplu: domnul Dimitrios Karandinos lucrează într-o întreprindere. Când trebuie să fie plătit la sfârsitul lunii, banii i se transferă din contul sefului său în contul său personal, iar contul său are numărul de cod 5201578349, care este numărul său de cod personal. Deci i se transferă suma de 300.000 de drahme care este salariul lui. In ziua următoare, domnul Karandinos verifică dacă a fost transferat în codul lui suma corespunzătoare salariului si constată că, într-adevăr, suma a fost depusă. Stiind că are acesti bani în cont face diferite operatiuni, întotdeauna electronic si scăzând fiecare sumă din codul său; adică se transferă pe cale electronică, la fiecare operatiune, suma respectivă din codul său personal în codul celui cu care face tranzactia. Codurile, când au loc operatiunile bănesti'' sunt conectate cu banca prin intermediul masinilor electronice on line si astfel e înregistrată fiecare schimbare pe care o prezintă fiecare număr de cod, pentru a fi dată apoi socoteală posesorului în modul cel mai detaliat, dar în acelasi timp si pentru a fi date informatii exacte diferitelor servicii care le cer. Să vedem asadar cum e inregistrată în computerul Băncii Nationale de informatii miscarea dintr-o zi a unui număr de cod:


BANCA NATIONALĂ DE INFORMATII
Fisa strict secretă de observatie zilnică
18 martie 1998

număr de cod personal 5201578349


subiectul: Karandinos Dimitrios
vârsta: 40 de ani
domiciliul: Kerasoundos, 167/Z, Kalamaria, Salonicul de Sud
ocupatia: contabil la Societatea Alfa
situatie familială: căsătorit si tată al unui copil... (si în continuare celelalte date personale înregistrate)

Culegerea datelor din 18 martie 1998

05.45 am
A pus benzina Shell de 10.000 de drahme la benzinăria M.Botsari 28.
07.15 am
A telefonat la 222777, apel de o unitate - 20 de drahme.
07.17 am
A telefonat la 355872, apel de o unitate - 20 de drahme.
07.35 am
A cumpărat o plăcintă cu spanac de 300 de drahme si o cafea de 120 de drahme de la cafeneaua ''To Steki" de pe calea Egnatia 118.
10.40 am
A cumpărat un bilet de avion pentru Atena de la agentia ANGELA, pentru zborul 925 de la ora 09.00 pm.
02.30 pm
A luat masa de prânz la restaurantul ''Nisiotiko" din strada Smimis 157. A mâncat: calamari prăjiti - 1800 de drahme; legume - 300 de drahme; pâine -100 de drahme. A consumat 1 litru de vin ''O Inos" - alb sec - 750 de drahme.
05.30 pm
A cumpărat: ziarul ''Alithia" (Adevărul) - 200 de drahme si revista ''Ethikos Agonas" (Lupta Natională) - 1.OOO de drahme.
06.00 pm
A telefonat la 018557672. Durata apelului 7 minute 620 de drahme. Costul convorbirii 620 drahme.
06.15 pm
A cumpărat un whisky în cofetăria ''Kerkini" din strada Tsimiski 43 - 900 de drahme.
06.55 pm
A cumpărat de la magazinul ''Lila", din strada Aghias Sofias 19, o salopetă pentru bebelus în vârstă de până la patru luni - 7.500 de drahme
08.40 pm
A cumpărat de la magazinul ''Ellas", care se află la aeroportul ''Macedonia" din Salonic: o ciocolată dietetică - 300 de drahme, un pachet de tigări GOLD - 550 de drahme.
10.30 pm
A plătit 2.500 de drahme taxiului cu numărul AB 3583.

Urmărirea zilnică terminată

Prelucrarea zilnică a datelor pe computerul
Băncii de informatii



A cumpărat astăzi benzină de 10.000 de drahme. Luna aceasta a cumpărat în total benzină de 50.000 de drahme Preferă benzina Shell. Evident, în afară de faptul că merge la serviciu, care se găseste la o distantă de 20 de kilometri de locuinta sa, trebuie să meargă si în altă parte. A cumpărat benzina la ora 05.45 am. Programul său de lucru începe la 08. 30 AM. Sigur a plecat atât de devreme de acasă pentru a merge în altă parte. Din datele anterioare s-a înregistrat că în jurul orei 07.00 AM a cumpărat anu mite cărti crestine de la standul Bisericii Sfintilor Arhangheli. Se pare că în aceste aproape 2 ore merge la biserică. Este crestin si participă la liturghii.

Vedem că între serviciu si intervalul de două ore, totdeauna în jurul orei 07.35 AM cumpără de la un anumit local ''To Steki", plăcintă cu spanac si cafea. Acest local se găseste aproape de Biserica Sfintiior Arhangheli, lucru care confirmă datele.

Telefonul cu numărul 222777, la care a telefonat la ora 07.15 AM apartine deputatului PA.SO.K. , C. B. , un om cunoscut pentru pozitiile lui filo-bisericesti si pentru atitudinea lui împotriva acordului Schengen. In trecut a fost provocator de reactii împotriva acordului, a tulburat profund multă lume prin ce-a scris si este considerat periculos pentru siguranta natională.

Telefonul 355872 pe care l-a dat la ora 07.17 AM apartine d-nei Maria Kalogheropoulou, mama ieromonahului atonit Atanasios, cunoscut pentru ideile sale antieuropene si împotriva acordului Schengen si autorul multor cărti pe această temă, prin care în trecut a nelinistit multă lume. Este considerat de asemenea periculos si s-a hotărât să fie pus sub urmărire discretă, fiindcă există bănuiala că poate vorbi din nou în viitor si nelinisti lumea.

Aceste două telefoane creează bănuieli întemeiate că Dimitrios Karandinos colaborează cu elemente subversive si este considerat suspect pentru că este periculos pentru siguranta natională. Se impune să fie pus sub urmărire discretă.

Până acum, în cursul acestui an, a făcut trei călătorii la Atena. Slujba lui nu le justifică. In mod evident merge pentru afaceri personale si pentru întâlniri. Intotdeauna pleacă vineri seara, ceea ce înseamnă că se foloseste de week-end si nu vrea să-si ia zi liberă de la slujbă; evident o face pentru a nu i se cunoaste preocupările.

Din prânzul său, se vede că totdeauna miercurea si vinerea mănâncă de post. Acest lucru confirmă faptul că este un crestin practicant si că urmează tipicul Bisericii. Are o anumită pasiune pentru vin. La fiecare prânz consumă aproximativ un litru si e periculos la conducere, de vreme ce conduce aproape întotdeauna după ce a luat prânzul si după ce a băut. Când se va face control rutier, se recomandă a fi supus testului de alcool.

Este cititor constant al ziarului ''Adevărul" si al revistei ''Lupta natională", revistă cunoscută că serveste numai interesele nationale si că e orientată spre Biserică. A fost caracterizată drept revistă cu continut nationalist, care apără pozitiile ortodoxe. Combate orice idee transnatională si transferul puterilor, lucru care ne-a creat în trecut multe greutăti. Redactorii si editorii ei se află sub urmărire discretă.

Din acestea rezultă concluzia mai sus mentionată si se adeveresc bănuielile că e vorba de un om predispus să reactioneze, căruia îi place să fie informat de persoane care au un trecut nationalist încărcat.

Telefonul cu numărul 018557672 apartine ziaristului Grosiadis Konstantinos, redactor la ziarul ''Adevărul". Este cunoscut pentru libertatea cu care vorbeste si pentru manifestările sale împotriva acordului Schengen. Este antieuropean si apără numai interesele tării sale, combătând întotdeauna puterea noastră transanatională. De aceea e supravegheat discret prin S.I.S. (Sistemul de Informatii Schengen). E suspectat că incită tinerii să reactioneze impotriva noastră. In ultimul timp are o fetită pentru care se pare că a cumpărat Karandinos salopeta de bebelus. Banii pe care Karandinos i-a plătit pentru taxi - 2.500 de drahme sunt o dovadă în plus că aceea îi era destinatia pentru că atât înregistreazâ taxiul de la aeroport si până în Kifisia, unde locuieste Grosiadis. De asemenea putem culege informatii si de la soferul taxiului - fiindcă avem codul său - ca să aflăm locul exact unde l-a lăsat.

P. S. Mâine dimineată, la prima operatiune pe care o va face, se va constata dacă se află cu adevărat în zona respectivă.

Aici se încheie prelucrarea zilnică a datelor computerului

Toate adresele, telefoanele si numele mentionate mai sus sunt fictive. Le-am folosit numai ca un exemplu, spre a vă informa cum se vor culege zilnic - pe baza numărului nostru de cod - toate informatiile, chiar si cele care privesc viata noastră intimă.

Firesc, toti cei care cunosc tehnologia computerelor au în vedere faptul că în numărul de cod al fiecărui om există posibilitatea de a fi înregistrate multe pagini electronice, despre toate subiectele care ne privesc. De exemplu, oricine poate merge la numărul nostru de cod la arhiva ''Sănătate". Acolo, pe ecranul computerului se poate vedea tot istoricul sănătătii noastre, din momentul nasterii: ce boli am avut, grupa de sânge, ADN-ul, afectiunile cronice de care am suferit, când si câte internări în spital am avut, din ce motiv si câte zile am stat în spital, ce medic ne-a tratat, ce medicamente luăm si orice poate avea legătură cu sănătatea noastră.

Dacă, de exemplu circa financiară merge la arhiva ''finante" la sfârsitul fiecărui an, centralizând toate tranzactiile noastre economice va face singură declaratia noastră de impozitare si ne-o va trimite numai pentru a o semna sau pur si simplu ne va cere impozitul pe care trebuie să-l plătim. Bineînteles, cu ajutorul computerului se va compara situatia noastră economică cu aceea din anul precedent. De asemenea, va exista posibilitatea de a se verifica dacă ceea ce cheltuim este proportional cu ceea ce încasăm.

Acelasi lucru este valabil si pentru diferite alte subiecte, pe care nu le vom dezvolta aici. Vor exista suficiente arhive în codul nostru încât să poată fi înregistrate datele privind orice activitate si orice latură a vietii noastre personale, care va deveni transparentă. De peste tot se vor culege elemente care vor fi înregistrate în codul nostru personal la Banca Natională Centrală de Informatii, de unde se vor vărsa către Banca Europeană de Date.

In general, si deja ati ajuns la o concluzie, este desfiintată chiar si porunca Domnului care spune că nu trebuie să stie stânga ce face dreapta (Matei 6, 3). Toate vor deveni cunoscute autoritătii care va oferi produsul culegerii datelor acolo unde va considera.

In acelasi timp, este instaurat sistemul mondial de control cu ajutorul sistemului mondial de localizare prin intermediul satelitilor etc. Codul acesta va fi plasat sub formă de microcip pe masini, pe animale, pe oameni, pentru a fi localizati imediat, în orice colt al pământului ne-am găsi.

Asadar, oricine nu închide ochii vede că ne aflăm cu putin înainte de desfiintarea libertătii omului si că deja prinde carne si oase sistemul unei tehnologii avansate cu toate caracteristicile arătate în capitolul 13 din Apocalipsă. Sistemul acesta va exercita un control international "nimeni să nu poată cumpăra sau vinde , decât numai cel ce are semnul, numele fiarei sau "numărul numelui fiarei" (Apocalipsa 13, 17). Vă puteti închipui ce îngrozitoare exterminare am fi îndurat dacă în trecut dictatori asemenea lui Hitler ar fi avut în mâinile lor o tehnologie de o asemenea formă, încât să ne controleze fiecare operatiune si să ne localizeze în orice moment oriunde ne-am afla pe planetă ?


Dacă sunt curat, de ce trebuie să mă tem ?

Unii spun cu naivitate impregnată mai degrabă cu lasitate. ''Pe mine nu mă deranjează să vadă tot ce fac pentru că sunt curat si nu mă tem" ! Noi suntem de acord cu ei că sunt curati. Lucrul de care ne temem însă este acesta: ce e va întâmpla dacă sistemul ajunge pe mâna vreunuia murdar, care îi urăste pe cei curati ? Ce se întâmplă atunci ? Când va dori să-i extermine pe cei curati, ce posibilitate vor mai avea ei să-si ceară dreptatea si unde se vor refugia ca s-o găsească? Nici nu mai stim câti împărati în trecut având puterea în mâinile lor, i-au persecutat numai pe cei curati si sfinti si de mâna lor au murit ca martiri milioane de nevinovati si sfinti. Chiar la timp ne-a venit un articoldin ziarul Ultimele stiri" (vineri 16 mai 1997), pe care îl anexăm alături asa cum este.

Noi, privind inventarea cutitului, nu ne multumim să-l lăudăm formal, spunând că putem datorită lui să tăiem mai usor pâinea, ci ca niste oameni care gândesc cu luciditate vrem să excludem prin lege reaua lui întrebuintare. Iar legea este simplă si se poate exprima în două cuvinte: ''Se interzice culegerea si prelucrarea datelor cu caracter personal si se impune respectarea prevederilor fundamentale care privesc si care consfintesc libertatea personală a fiecărui cetătean în parte".

Anexă (vineri, 16 mai 1997)


Israelul vrea să caracterizeze drept infractiune penală detinerea Noului Testament

Tulburati si nelinistiti sunt crestinii de un proiect de lege propus de Israel, prin care, asa cum ei se tem si denuntă, detinerea Noului Testament va deveni infractiune penală, care se va pedepsi cu închisoare de un an. Această nouă lege propusă constituie o prelungire a legislatiei în vigoare împotriva prozelitismului si este în studiu la comisia legislativă a Knesetului (Parlamentul Israelului). Clarence Wagner, un bun crestin care trăieste în Ierusalim si care este membru al organizatiei religioase ''Punti pentru Pace", declară: ''Proiectul de lege va face ilegale textele care pot fi considerate unelte ale prozelitismului; faptul de a avea acasă la mine Noul Testament poate fi interpretat de anumite cercuri drept o intentie a mea de a converti evreii. Asemenea legi constituie o amenintare pentru statul evreu si pentru democratie".

Crestinii asteaptă reactia Camerei împotriva acestui proiect de lege, chiar dacă nu ignoră faptul că partidele religioase si-au sporit puterea în Kneset după ultimele alegeri si că dispun acum de 23 de locuri, având posibilitatea să formeze sau să dizolve orice guvern de coalitie.


Două mari consecinte

1. Extinderea acestei noi tehnologii electronice va avea ca primă urmare reducerea locurilor de muncă în asemenea grad încât e greu în această clipă să se prevadă cu câ la sută. Atunci când, de exemplu, Ministerul Finantelor va avea pe computer toate operatiunile si toate datele noastre financiare, vă puteti da seama câte mii de functionari din serviciul de Finante vor rămâne pe drumuri, fără slujbe? Când pasajele pentru autovehicule vor deveni electronice si plata se va face automat prin cod, întelegeti câti functionari vor merge acasă ? Când tranzactiile se vor perfecta automat, vă dati seama câti functionari de la bancă vor fi de prisos ? Deja am intrat în procesul de fuzionare a băncilor care într-un sfârsit, din cauza faptului că nu vor mai circula bani lichizi, vor fi înlocuite de Banca de Informatii. Vă puteti închipui la ce procent de somaj vom ajunge ? In numele ''interesului public", cel mai mare procent de cetăteni se va găsi pe drumuri si toti banii vor fi adunati de trei sau patru întreprinderi multinationale electronice care instalează toată această infrastructură a controlului mondial. Sigur că atunci nu vor mai exista posibilităti de a protesta, pentru că imediat vom fi acuzati de tulburarea ordinii publice. Vor cere urmărirea noastră penală si observarea discretă.

2. Vă puteti închipui câtă radiatie va primi întreaga noastră planetă, când toate sunt programate să functioneze electronic ? Va exista o planificare prin care toate vor fi conectate la sateliti care în fiecare secundă vor trimite uriase cantităti de radiatie pe pământ. Toti cei care folosesc scanerele si cei care vor face tranzactii vor fi si mai mult radiati. Deja până în anul 2000 specialistii se pronuntă că unul din doi indivizi va fi afectat de cancer. Ne întrebăm atunci: am înnebunit ? Din păcate, chiar si organizatiile care luptă împotriva distrugerii mediului se interesează de atâtea si atâtea teme si nu se ocupă de acest pericol mondial pe care-l reprezintă radiatia. Incotro mergem când specialistii ne avertizează că ne vatămă serios sănătatea chiar si telefoanele mobile, antenele, telecomanda cu care deschidem televizorul ? Vă puteti închipui ce va fi peste putin timp, când vom primi atâta radiatie, de peste tot ? Nu vom discuta aici alte nenumărate urmări nefaste pe care le vom suporta din cauza tehnologiei electronice, lăsându-l pe fiecare să gândească singur si să judece ce este mai avantajos.


Atentie !

Ca să rezumăm, vă reamintim că esenta temei care ne determină să reactionăm este faptul că a fost legiferată deja desfiintarea libertătii personale si a vietii particulare a omului de dragul interesului public, lucru nepermis într-o societate guvernată de legi drepte si într-un stat democratic. Niciodată si pentru absolut nici un motiv nu va fi cu putintă să fie desfiintat bunul inalienabil al libertătii. Multi ne concentrăm atentia asupra problemei, nu a legiferării acestui fapt criminal care anulează libertatea persoanei umane, ci asupra modului concret de aplicare a legii. Aici însă trebuie să fim din nou atenti pentru că toti ne concentrăm interesul asupra cărtilor de identitate, în timp ce ei, si repet acest lucru, nu s-au angajat încă în ce fel vor da codul unic cetătenilor. Poate prin cartea de identitate, poate printr-un microcip implantat pe mână sau pe frunte, poate prin cartea de identitate fiscală, pentru a-i obliga pe toti grecii, poate prin cartea de sănătate sau prin orice alt card care totusi va fi electronic, pentru a fi posibil controlul deplin al individului în tranzactiile pe care le face prin intermediul codului său unitar personal. Repetăm: vor încerca cu orice chip să ni-l impună. Ca să constientizăm pe deplin ce se întâmplă, să ne reprezentăm mai clar acest subiect: cum se stie, sufletul este superior trupului si când iese, trupul moare. Aici, în cazul nostru, locul sufletului îl are legiferarea urmăririi electronice a tuturor cetătenilor. Corpul este modul de aplicare a legii în cauză. Dacă ne ocupăm de trup, lovim în vânt, dacă însă ne ocupăm de suflet, atunci n-o să mai avem probleme nici cu trupul. Asadar, toti împreună să reactionăm, făcând cunoscut tuturor factorilor responsabili că nu acceptăm: 1. Legea 2472 / 1997 pentru culegerea si prelucrarea datelor cu caracter personal, si 2. Acordul Schengen. Subliniem în acelasi timp că, de vreme ce nu s-au angajat asupra modului în care vor da acest număr de cod de înregistrare, este posibil să nu folosească în prima fază nici codul barat (bar code) nici sistemele U.P.C si E.A.N-13 si nici numărul 666. Până să dea fiecărui cetătean numărul unitar de cod de înregistrare si să-si împlinească scopul (adică centralizarea în el si prelucrarea în orice fel a tuturor datelor personale si de alt fel), acest număr poate încăpea pentru început chiar si pe un simplu card neelectronic pentru a fi treptat, transferat pe un card electronic de orice formă sau pe un microcip pe care îl vor alege la sfârsit. Să nu avem liniste si să cădem victime ale diversiunii, pentru că atunci când ei promit că nu ''vă vom da nici carte de identitate si că nu va exista nici bar code cu numărul 666", atunci vor încerca să ne acuze pe noi toti care protestăm că ne nelinistim pentru nimic. Trebuie să ne focalizăm toată atentia asupra rădăcinii problemei, care constă în legile mai sus pomenite, si asupra modului de aplicare al acestora prin numărul unitar de cod de înregistrare, si nu asupra formei în care ni se va da acest număr. Daca nu suntem atenti vom întelege putin mai târziu că am fost amarnic înselati.

Celor putini, care vor să impună ''de zor" acest număr poporului grec, dacă le place atât de mult, le spunem că granitele sunt deja deschise; să se ducă în orice tară, va accepta, si ei să trăiască bine si noi... si mai bine !


Esenta problemei este desfiintarea libertătii noastre si acceptarea de bunăvoie din partea noastră a unui sistem care ne privează de libertate

Asa cum s-a profetit cu exactitate că acela care îl va trăda pe Hristos va cere în schimb o sumă anumită de 30 de arginti si cum profetia s-a împlinit literă cu literă si nici un argint n-a lipsit, tot asa s-a profetit că într-un anumit moment se va impune pe pământ un asemenea sistem economic încât pentru a putea face schimburi, pentru a putea vinde sau cumpăra sau lucra cu banii, va trebui să primesti un semn gravat pe mână sau pe frunte, care va avea si un element în plus: va avea asupra sa numărul numelui Antihristului, care este 666.

Aici e nevoie de putină atentie pentru a întelege cum trebuie să întâmpinăm această problemă. Când, pe timpul Domnului nostru Iisus Hristos, cineva mergea să cumpere o haină si îi cereau treizeci de arginti, nu lega acest lucru de profetie, pentru că cei 30 de arginti din profetie erau legati direct de trădarea lui Mesia si nu de cumpărarea unei haine, de vreun împrumut sau de orice altceva. Insă ceea ce profetia denunta nu era folosirea numărului de 30 de arginti, ci actul în sine al trădării, care a făcut să fie inacceptabili anumiti arginti. Chiar si arhiereii care au acceptat trădarea ''luând banii, au zis: Nu se cuvine să-i punem în vistieria templului, deoarece sunt pret de sânge; si tinând ei sfat, au cumpărat cu ei Tarina Olarului, pentru îngroparea străinilor. Pentru aceasta s-a numit tarina aceea Tarina Sângelui, până în ziua de astăzi. Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul, care zice: Si au luat cei treizeci de arginti, pretul celui pretuit, pe care l-au pretuit fiii lui Israel, si i-au dat pe Tarina Olarului, după cum mi-a spus mie Domnul" (Matei 27, 6-10).

Acelasi lucru se întâmplă si astăzi. Noi nu avem nimic cu numărul 666. Dacă, de exemplu, cumpărăm alimente de la băcănie si bonul pe care ni-l dă băcanul arată 666 de drahme, lucrul acesta nu deranjează. Dacă numărul camerei pe care o primim la hotel este 666, din nou nu ne deranjează. De asemenea, nu ne deranjează nici dacă numărul automobilului pe care îl cumpărăm cuprinde în el numărul 666 (de exemplu 666733). Intâlnirea noastră întâmplătoare cu numărul acesta nu are absolut nici o importantă pentru noi si-l acceptăm fără ezitare, chiar dacă unii frati ai nostri, dintr-o hipersensibilitate si cucernicie, nu vor să-l să vadă nicăieri în viata lor personală, lucru care e problema lor personală, si nu cred că cineva poate să-i judece pentru această bună atitudine a lor. Omenirea întreagă n-a avut nici o problemă cu numărul 666, oriunde l-a întâlnit, până în deceniul sapte. Atunci a apărut în America pentru prima dată si a început să fie pus în aplicare un sistem economic bazat pe folosirea unei cartele ele ctronice. Pe fiecare cartelă exista un număr de cod al fiecărui posesor, număr scris cu o nouă unitate de măsură si un nou mod de calculare, pe care-s vom explica mai departe. Cu surprindere au văzut atunci toti că în interiorul numărului de cod al fiecărei persoane era cuprins numărul 666; si, bineînteles, companiile comerciale au lansat peste tot ideea că acest număr ar anunta o nouă epocă care va veni. Reactiile au fost puternice si companiile comerciale au suportat pierderi economice uriase, din cauza boicotării produselor lor de către credinciosi. De atunci au început sistematic să ascundă adevărul. Repetăm că noi nu avem nimic împotriva numărului 666 în sine. Repetăm că nu-l respingem dintr-o ''bizarerie", că nu ne temem si că nu ne poate face vreun rău. Esenta problemei nu este numărul 666, fiindcă acest număr este numai o caracteristică care ne e dată pentru a ne da seama că profetia se va împlini Sfântul Ioan Teologul a pus în puzzle-ul profetiilor încă trei piese pentru a ne fi mai usor si mai les ne să recunoastem ''vremurile". Prima piesă este faptul că la un moment dat cineva va impune un sistem de schimb controlat la nivel mondial si nimeni nu va mai fi liber să vândă sau să cumpere dacă nu-l va accepta. Al doilea element de recunoastere este faptul că acest sistem economic va cere ca cei care doresc să facă tranzactii financiare să accepte pe mâna lor dreaptă sau pe frunte un semn. A treia caracteristică este faptul că în acest semn va fi cuprins numărul 666, care însă nu este plasat ca un număr întâmplător, fără a avea nici o importantă, ci, asa cum ne explică Sfântul Ioan, ca un număr al omului Antihrist. Aceasta deoarece adunarea cifrelor cărora le corespund literele numelui său va da ca rezultat numărul 666. Aici trebuie să facem o distinctie: numărul acesta pe cartea noastră de identitate pe mâna sau pe fruntea noastră nu e numai o simplă cifră 666 pe care o întâlnim în camera unui hotel; de la început a fost legiferat ca un număr nefast atunci când e corelat cu cele spuse mai sus, pentru c ă e redus la persoana Antihristului. Ca să fim mai bine întelesi, vă dăm si următorul exemplu: în cartea noastră de identitate avem un număr general care ne-a fost dat: O 445566. Acest număr corespunde persoanei noastre. In cartea noastră de identitate se arată că suntem cetăteni greci, lucru confirmat de stampila de pe cartea de identitate, stampilă pe care scrie: Republica Elenă. Ea este simbolul statului nostru. Vedem asadar că stampila aceasta simplă în tus nu este un oarecare semn albastru pe o hârtie si, de asemenea, că nu are valoarea limitată a stampilei vreunei asociatii, de exemplu, ci că pe ea scrie ''Republica Elenă". Dacă se află pe cartea noastră de identitate, dobândeste un rol foarte important, de vreme ce înainte de toate confirmă însăsi identitatea noastră si automat ne recunoaste ca cetăteni greci; de aici rezultă că ne bucurăm de anumite drepturi si că în acelasi timp suntem obligati să ne supunem legilor statului. Vedem asadar că această simplă stampilă în tus certifică cele de mai sus si ne face datori fată de legile statului pe care, dacă nu le respectăm, va trebui să suportăm consecintele de rigoare. Să revenim acum la celălalt sistem, adică la semn (codul barat pe care-l dau si numărul unitar de cod de înregistrare). Il dau pentru ca oricine să fie caracterizat (marcat) de acesta si pentru a putea fi recunoscut prin el. Plasarea numărului 666, asa cum am spus mai sus, este emblema Antihristului. Când se va pune, va avea puterea pe care o are si emblema statului, pentru că face cunoscut faptul că posesorul său acceptă faptul că este un supus, un rob al Antihristului căruia-i datorează, ca si Statului, supunere. Ceea ce reprosăm nu este atât numărul, semnul, etc., ci însăsi acceptarea în sine de bunăvoie din partea noastră a acestei supuneri, care s-a stabilit să se înfăptuiască cum am spus mai înainte (semnul, numele fiarei etc.). Prin toate acestea vrem să subliniem că nu ne împotrivim unui număr oarecare, ci unui sistem concret care ne desfiintează libertatea personală si care ne fortează să ne supunem lui, sistem care se exprimă printr-un anumit număr.

Credem că până acum ne-am făcut destul de bine întelesi în ceea ce priveste relatia noastră cu numărul respectiv. Unii însă, pentru că vor să promoveze sistemul de care vorbim, evită sistematic să mărturisească public si deschis plasarea acestui număr, pentru că vor avea de suportat mari pierderi economice. Dar în timp ce nu mărturisesc, nici unul dintre ei nu neagă totusi si nu dezminte. Ba, dimpotrivă, cei mai putin vicleni dintre ei spun că este un simplu număr de cod international prin intermediul căruia computerele au fost reglate să functioneze si pe care nu pot ei însisi să-l schimbe.
De vreme ce unii frati ai nostri n-au înteles cum este cuprins acest număr, anexăm aici un studiu stiintific din care se pot informa toti cei care o doresc. Studiul n-a fost făcut de un singur specialist în electronică, ci s-a realizat prin colaborarea foarte multor savanti electronisti din toată Grecia si din străinătate: profesori, ingineri electricieni specializati în mijlocele de citire optică, specialisti programatori si, în general, oameni de specialitate. Caracteristic este faptul că printre cei cărora ne-am adresat nu am găsit nici unul care să aibă o părere diferită si să nege existenta celor trei de 6 în sistemul UPC, dar si EAN-13. Bineinteles, poate unii nu vor întelege studiul prea bine datorită faptului că e specializat. Totusi, cei care s-au ocupat cât de cât cu această problemă vor întelege.

Incheind acest prolog, dorim să reamintim dragostei dumneavoastră că nu ne împotrivim numai numărului ci esentei problemei, care este abolirea libertătii noastre si acceptarea de bunăvoie a unui sistem care ne privează de libertate, sistem care acum se construieste si care în forma sa finală va implini toate caracteristicile profetiei Sfântului Ioan Teologul din cap. 13 al Apocalipsei si care treptat, treptat se dezvăluie prin evenimentele mondiale.

>> CAPITOLUL URMATOR >>